Îngrijorare maximă: exporturile nu fac față importurilor

România a raportat un deficit comercial de peste 7,88 miliarde euro, în primele opt luni din acest an, în creştere cu 28,3% comparativ cu perioada similară din 2016, pe fondul unei creșteri mai mari a importurilor în raport cu exporturille. În perioada ianuarie-august 2017, exporturile au însumat 41,02 miliarde euro, iar importurile au fost 48,91 miliarde euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Exporturile de mărfuri româneşti au avansat în luna august cu 10,7%, până la 4,92 miliarde euro, ritm peste cel al importurilor, dar deficitul comercial a continuat să crească. Importurile au avansat în august cu 9,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 5,98 miliarde euro. În urma acestei evoluţii, deficitul comercial al României a fost în august de 1,06 miliarde euro, în creştere cu 3,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut. Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele opt luni a fost de 31,08 miliarde euro la exporturi şi de 37 miliarde euro la importuri, reprezentând 75,8% din total exporturi şi 75,7% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 9,942 miliarde euro la exporturi şi de 11,91 miliarde euro la importuri, reprezentând 24,2% din total exporturi şi 24,3% din total importuri. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 37,1% la import) şi alte produse manufacturate (33,6% la export şi respectiv 30,7% la import). În 2016, exporturile au crescut cu 5,1% faţă de anul anterior, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% faţă de 2015.

Asta înseamnă că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din majorările salariale sau reducerile de taxe, se duce în importuri într-o bună măsură. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile. În acest moment, România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice. Cum se manifestă această politică prociclică? Când se vorbeşte de ciclul economiei, se vorbeşte de ciclul de creştere și de cel de descreştere pentru că economia evoluează în timp ca o sinusoidă – urcă, ajunge la un vârf, și apoi coboară. Acum, în România, economia se află în faza de creştere. Când scad taxele se stimulează consumul, care la rândul lui stimulează creşterea economică. Asta înseamnă că măsura de reducere a taxelor simultan cu creşterea de salarii este prociclică, adică stimulează o creştere care este oricum. Politica prociclică poate conduce economia la o situaţie nesusutenabilă întrucât taxele deja scăzute şi salariile crescute nu mai pot fi susținte. Este cea ce s-a întâmplat în 2008. Deficitul bugetar s-a triplat atunci în doar câteva luni, împrumuturile au devenit tot mai scumpe, România a apelat din nou la expertiza nedorită a FMI. Partea cea mai dificilă a economie s-a consumat în ultima parte a lui 2008, când a fost o criză de lichidate, iar șocul cel mare s-a simțit în 2010, când Guvernul Boc a decis creșterea TVA de la 19 la 24%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4532 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.