Instanțele din România trec pe „normă”. Câte dosare are un judecător obligația să soluționeze zilnic

Instanțele din România introduc, începând de marți, 15 septembrie, un nou mecanism de gestionare a dosarelor, prin care numărul cauzelor repartizate va fi raportat la capacitatea de procesare a fiecărei instanțe. Sistemul, denumit „normarea” activității, a fost stabilit de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și presupune ca dosarele care depășesc capacitatea disponibilă să fie păstrate temporar în așteptare și repartizate ulterior.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 1734 din 9 septembrie 2026, care modifică și completează Hotărârea nr. 1642 din 9 iulie 2026, procedura urmărește gestionarea fluxului de cauze în funcție de resursele umane disponibile în fiecare instanță. CSM a aprobat modificarea cu opt voturi pentru și un vot nul.

Câte dosare intră în „norma” unui judecător

Metodologia aprobată de CSM stabilește o capacitate anuală de referință diferită în funcție de nivelul instanței. Pentru un judecător de judecătorie, capacitatea de referință este de 288 de dosare pe an, pentru un judecător de tribunal este de 192 de dosare pe an, iar pentru un judecător de curte de apel este de 119 dosare pe an.

Aceste cifre nu trebuie însă interpretate ca o obligație individuală a judecătorului de a soluționa exact acest număr de dosare. Metodologia precizează că indicatorul caracterizează capacitatea instanței și este folosit pentru reglarea fluxului de cauze nou intrate. (DNews24.ro)

Aplicarea va fi făcută gradual. În primul an, între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, se va utiliza dublul capacității de referință: 576 de dosare pentru judecătorii, 384 pentru tribunale și 238 pentru curțile de apel. În perioada 15 septembrie 2027 – 14 septembrie 2028, valorile vor fi cu 50% peste nivelul de referință. Din 15 septembrie 2028 urmează să fie aplicate integral valorile de 288, 192 și 119 de dosare.

Dosarele care depășesc capacitatea ajung pe lista de așteptare

În practică, toate cererile depuse la instanță vor fi înregistrate și vor primi număr în sistemul ECRIS. Problema apare la momentul repartizării către un complet.

Dacă într-o anumită zi numărul dosarelor nou înregistrate depășește capacitatea disponibilă a instanței, cauzele care nu pot fi repartizate imediat vor fi înscrise într-un „Registru de gestionare a fluxului de cauze”. Acestea vor fi preluate ulterior, în ordinea cronologică a înregistrării.

De exemplu, dacă o instanță are o capacitate de șase dosare într-o anumită zi și primește șapte cauze, șase vor putea fi repartizate, iar cea de-a șaptea va rămâne în așteptare. Dacă în ziua următoare sunt primite din nou mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarul rămas din ziua precedentă va avea prioritate.

Capacitatea neutilizată poate fi, de asemenea, reportată. Dacă într-o zi instanța repartizează mai puține dosare decât capacitatea disponibilă, diferența poate fi folosită în ziua următoare.

Unele cauze nu intră în acest mecanism

Normarea nu se aplică în același mod tuturor dosarelor. Există cauze prioritare și cauze excluse de la mecanism, care vor putea fi repartizate imediat.

Printre cauzele excluse se află, de exemplu, încuviințările de executare silită. Acestea sunt repartizate peste capacitatea zilnică și nu diminuează numărul de cauze obișnuite care pot fi preluate.

Și cauzele urgente beneficiază de un regim distinct. Spre exemplu, ordinele de protecție sunt repartizate imediat, chiar dacă acest lucru conduce la depășirea capacității zilnice. În schimb, depășirea poate influența capacitatea disponibilă în zilele următoare.

Există și posibilitatea ca anumite dosare aflate deja în registrul de așteptare să fie preluate cu prioritate atunci când întârzierea ar putea afecta exercitarea unui drept fundamental sau ar putea produce un prejudiciu grav, iminent ori ireparabil.

De ce introduce CSM normarea

Mecanismul vine în contextul volumului ridicat de activitate din instanțele românești. Potrivit datelor prezentate în explicațiile privind procedura, numărul dosarelor nou intrate în instanțele din România a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, iar volumul cauzelor nou intrate este de trei-patru ori mai mare decât media europeană.

CSM susține, astfel, un mecanism prin care instanțele să nu primească mai multe cauze decât pot gestiona în mod realist cu resursele umane disponibile. În același timp, introducerea registrului de așteptare înseamnă că un dosar poate fi înregistrat oficial, dar să nu fie repartizat imediat unui complet. Noua procedură se aplică începând cu 15 septembrie 2026 în toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România.