Inteligenţa artificială cuprinde un sector în creștere și ridică noi probleme. Cum ar fi de pildă drepturile de proprietate intelectuală.
Un artist din SUA a solicitat drepturi de autor pentru o lucrare realizată cu ajutorul sistemul de inteligenţă artificială Midjourney. Fără o contribuție umană, deci. Intră sub protecția legii de autor. Ce spune instanța?
În pofida argumentului cum că lucrarea unui artist, pe numele său Ryan Abbott, face parte din procesul său creativ, instanța a susținut că lucrările creative trebuie să aibă autori umani pentru a putea beneficia de drepturi de autor. Prin urmare, Biroul pentru Drepturi de Autor din Statele Unite este împotrivă.
Avocatul lui Ryan Abbott a declarat marţi că el şi clientul său dezaprobă profund sentinţa şi vor face recurs. Doar lucrările ce implică autori umani pot să primească drepturi de autor, a decis vineri judecătoarea districtuală Berryl Howell, confirmând astfel decizia Biroului pentru Drepturi de Autor de a respinge o petiţie depusă de un specialist în computere, Stephen Thaler, ce viza sistemul său, DABUS.
Sentinţa de vineri a fost pronunţată după mai multe înfrângeri suferite în instanţă de Stephen Thaler, în încercările sale de a înregistra brevete în Statele Unite pentru invenţii despre care a spus că au fost create de DABUS, un acronim pentru Autonomous Bootstrapping of Unified Sentience, informează Reuters.
El a depus, de asemenea, cereri pentru recunoaşterea unor brevete generate de DABUS în alte ţări, inclusiv în Regatul Unit, Africa de Sud, Australia şi Arabia Saudită, însă încercările sale au avut un succes limitat.
Mai multe procese au fost deschise după folosirea unor lucrări artistice aflate deja sub incidenţa drepturilor de autor, pentru „antrenarea” programelor de inteligenţă artificială generativă fără permisiunea proprietarilor.
Stephen Taller a depus în 2018 o cerere pentru drepturi de autor privind lucrarea „A Recent Entrance to Paradise”, o creaţie de artă vizuală despre care a spus că a fost realizată de sistemul său de inteligență artificială fără nicio contribuţie umană. Biroul american i-a respins cererea anul trecut şi a spus că lucrările creative trebuie să aibă autori umani pentru a putea beneficia de drepturi de autor.
Stephen Taller a contestat decizia într-o instanţă federală, argumentând că existenţa unui autor uman nu reprezintă o cerinţă legală concretă şi că autorizarea drepturilor de autor pentru lucrări create de AI ar fi în concordanţă cu scopul drepturilor de autor stipulat în Constituţia americană de „a promova progresul ştiinţelor şi al artelor folositoare”.
Judecătoarea Beryl Howell a dat dreptate Biroului pentru Drepturi de Autor şi a spus că prezenţa unui autor uman reprezintă „o cerinţă fundamentală a copyrightului”, bazată pe „secole de înţelegere stabilită”.
Inteligentza artificiala sterge siturile chiar daca autorul este decedat !