Ilie Bolojan, pentru Cotidianul: Și eu am stat la masă cu SPP/ D-na Trăilă e nevinovată/ Am încercat să am o relație civilizată cu Sorin Grindeanu

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu pentru Cotidianul.ro și Prima News, despre cele mai importante subiecte ale momentului.

• Ilie Bolojan nu a vrut să se pronunțe punctual pe cazul Lucian Pahonțu, dar a subliniat că va milita pentru limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete, tocmai pentru a elimina riscul unor interferențe cu zona politică și economică.
• Premierul a mărturisit că și el este apropiat de angajații SPP și stă cu ei la masă, dar a subliniat că nu discută chestiuni politice.
• Despre un posibil guvern cu miniștri PSD, Ilie Bolojan a dat de înțeles că va fi foarte greu pentru PNL să susțină varianta, chiar și doar cu un vot la învestitură. Premierul spune că PNL nu va face niciodată guvern cu PSD și va intra în opoziție. Bolojan crede că e nevoie de o construcție care să fie o alternativă la PSD și vede această construcție alături de USR.
• Președintele PNL spune că pentru eșecul Legii saalrizării singurul vinovat este PSD, iar PNL și USR nu au de ce să-și asume vreo responsabilitate.
• Despre amendamentul Fritz, Bolojan vine cu o noutate. Se așteaptă ca cei de la Comisia Europeană să respingă amendamentul Fritz, să ceară rediscutarea în Parlament. În acest scenariu, PNL ar susține proiectul deja depus de USR. Ilie Bolojan insistă că e o mare nedreptate amendamentul Fritz și crede că acesta din urmă nu-și va pierde mandatul. Dacă se va întâmpla acest lucru, PNL va susține un candidat la Primăria Timișoarei pe care îl va conveni cu USR.
• Premierul României nu regretă întâlnirea cu Fănel Bogos, nu se simte cu nimic vinovat și nu a fost chemat la DNA. Bolojan spune că nu s-au dat bani pentru această întrevedere și că nici nu vede de ce l-ar intervieva procurorii. Mai susține că fosta secretară generală adjunctă a Guvernului, Cristina Trăilă, este nevinovată.
• Despre întâlnirea cu Simina Tănăsescu, Ilie Bolojan a spus că nu avea de ce să o facă publică și că folosește în mod curent biroul președintelui Senatului. 
• Aflați din interviu dacă Ilie Bolojan vorbește vreodată cu Sorin Grindeanu, ce realizări crede că a avut Nicușor Dan, ce alege între premier și președinte și dacă susține Oradea Pride și parteneriatul civil. 

Ilie Bolojan vrea limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete

Cotidianul: Începem cu subiectul acestor zile și v-aș întreba următorul lucru: evaluând cu simțurile dumneavoastră activitatea șefului SPP, domnul Lucian Pahonțu, având în vedere că ați fost și președintele interimar al României și sunteți și premier, în lumina dezvăluirilor făcute de Recorder și Snoop, dumneavoastră ce decizie ați lua? L-ați retrage din funcția de director al SPP?

Ilie Bolojan: Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competență asupra acestui serviciu, care este Administrația Prezidențială, nu Guvernul, și sigur, ca să poți emite judecăți, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situații. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spațiul public, nu am alte date.

Aș face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Și din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc.

De asemenea, ca să poți emite astfel de judecăți, în momentul în care ai datele, trebuie să te gândești că un element important este cel care ține de încrederea în instituții. Și atunci când iei astfel de decizii, cred că este important să fim conștienți cu toții, fiecare acolo unde suntem, că încrederea în instituții păstrată la un nivel decent este o condiție de bază în sistemele democratice.

În ceea ce privește aspectele care țin de influența, nu știu, a serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate pozițiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem și în România că o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control și de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice și să le punem în legislația noastră, în așa fel încât să nu avem aceste discuții legate de influențe și de zone care nasc în permanență discuții.

Cotidianul: Dat fiind că domnul Pahonțu este de 21 de ani în fruntea SPP, este necesară limitarea mandatelor și, în cazul dumnealui, un pas în spate pentru a face o reînnoire? Și nu este singurul; la SRI este director de 8 ani domnul Vlase.

Ilie Bolojan: Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituțional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă privește, voi susține în plan parlamentar toate măsurile în această direcție, în așa fel încât să eliminăm această discuție din spațiul public și toate suspiciunile din punctul acesta de vedere.

Cât timp am fost în cele trei luni la Cotroceni ca președinte interimar, am căutat ca cu toți colaboratorii, angajații Administrației Prezidențiale, reprezentanții structurilor care erau în coordonarea președinției, șefii de servicii, alți oficiali superiori, să am o relație corectă, ceea ce am și făcut. Și asta a fost, dar nu — fiind trei luni de zile — nu m-am implicat să fac analize, să văd ce s-a întâmplat, să vin cu propuneri, pentru că nu era cazul, fiind practic un final de mandat.

Stă Ilie Bolojan la masă cu SPP?

Alina Manolache: Mi-ați anticipat întrebarea. Cât ați fost la Palatul Cotroceni, ați putut să înțelegeți de ce este considerat domnul Pahonțu indispensabil pentru președinții României?

Ilie Bolojan: În general, ofițerii Serviciului de Protecție, fiind în permanență cu demnitarii, intră la un moment dat într-o relație cu ei, inevitabil. Și eu îi cunosc pe nume pe ofițerii care mă însoțesc, am început să aflu ce e cu familiile lor, mă bucur și eu când li s-au născut copii, dar una este o relație de bun simț…

Alina Manolache: Dar au stat la masă cu dumneavoastră la o discuție politică? Stau la masă cu dumneavoastră?

Ilie Bolojan: În general nu am avut astfel de situații, pentru că am mai stat la masă cu ei, dar atunci când aveam deplasări și a trebuit să ne oprim undeva și să mâncăm cu toții, mi s-a părut un aspect de colegialitate să stai la masă. Dar există o separație între aspectele, să spunem, politice și cele de siguranță a demnitarilor.

Când va avea România un șef la SRI?

Cotidianul: Aveți așteptări legate de Serviciul Român de Informații de la președintele Nicușor Dan, ca să încheiem acest capitol al serviciilor, să numească mai repede, sau nu era cazul acum să se implice în această speță?

Ilie Bolojan: Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații, cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat și de acolo. Dar din nou, asta ține de o analiză care e dată de calculul parlamentar, ca acea propunere pe care ar putea-o face să aibă șanse de succes. Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece. Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere probabil că s-a calculat că e în reducere.

Ilie Bolojan, despre influența serviciilor în politică

Cotidianul: Ultima întrebare din acest capitol: ați simțit influența serviciilor în viața dumneavoastră ca premier și în viața PNL în ultima perioadă?

Ilie Bolojan: Cel puțin în ceea ce mă privește ca premier, am lucrat de dimineața până seara pe spețe administrative și colaborarea este strict instituțională, pe baza notelor, raportului care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, alt fel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională. În ceea ce privește aspectele politice, nu mă lansez în speculații, sunt premierul României, am o răspundere pe tema asta și trebuie să am grijă ce vorbesc.

Votează PNL un guvern PSD cu premier independent?

Cotidianul: Domnul președinte Nicușor Dan a declarat în vizita din Republica Moldova de ieri că vrea un guvern cu miniștri politici, a spus că în curând va avea noi discuții cu partidele și că în curând va face și o desemnare. Informațiile noastre din interiorul discuțiilor arată că ar putea fi un guvern cu miniștri PSD, susținut — surpriză — de UDMR și cu un premier neimplicat politic. Sunt mai multe nume aici: Eugen Tomac, ar putea fi o reluare a acestei încercări, Alexandru Nazare, care este acum practic ministrul dumneavoastră de finanțe și liberal la bază. Cum vedeți aceste variante? Ar accepta PNL să voteze?

Ilie Bolojan: Suntem în situația în care starea de provizorat s-a lungit prea mult, pentru că era bine să se găsească o formulă să avem un guvern cât mai repede. A fost o perioadă foarte dificilă, pentru că guvernul acesta a rămas fără drepturile depline exact în ultimele trei luni de închidere a programului PNRR. Și nu este ușor să închizi un astfel de program cu tot ce înseamnă proiecte legislative, hotărâri de guvern, măsuri de bună organizare în așa fel încât lucrările să se închidă la timp, în aceste condiții. Deci știu ce a însemnat asta ca efort și ca dificultate.

Acum, Partidul Național Liberal are o decizie luată anterior, și anume de a-l propune pe Siegfried Mureșan ca premier împreună cu USR și UDMR. Nu am luat o altă decizie de atunci, pentru că nu au mai fost consultări oficiale. Am avut câteva discuții informale pe această speță, pe speța guvernului, dar nu s-a ajuns la o formulă în această perioadă de vară, discutând cât se poate… inclusiv cu domnul președinte, discutând realist. Fără un suport larg, e greu ca în perioada de vară să treci un guvern cu parlamentarii în vacanță. Aceasta este realitatea, pentru că nu ai fi putut aduna pe toți ca să fie prezenți, da?

Deci, până nu există o altă decizie, aceasta este poziționarea noastră. De asemenea, o decizie pe care am avut-o este că nu vom participa într-un guvern cu PSD, și în această situație PNL va intra în opoziție dacă s-ar ajunge acolo. În ceea ce privește…

Cotidianul: Dar ați vota un guvern…

Ilie Bolojan: În ceea ce privește diferitele nominalizări, nu mă apuc să fac acum comentarii pe această temă. Astea sunt deciziile noastre. În momentul în care vor fi reluate consultările, vom clarifica poziția după o discuție cu colegii din PNL.

„PSD l-a mințit pe președinte”

Cotidianul: PNL ar putea să susțină din Parlament cu votul său învestitura unui guvern cu miniștri PSD pentru ca apoi să intre în opoziție?

Ilie Bolojan: Nu am luat în calcul o astfel de decizie, nu s-a discutat asta în interiorul Partidului Național Liberal. România are nevoie de un guvern, asta este cât se poate de clar, dar gândiți-vă că la modul în care, inclusiv la legea salarizării, PSD l-a mințit pe președinte, a promis lucruri pe care după aceea le-a dat înapoi, a participat la toate discuțiile, dar a zis că nu știe ce se discută, și aici, când a fost un test totuși de mare responsabilitate, să nu pierdem niște bani, și mai ales un test de semnalizare că suntem angajați în lunile următoare și în 2027 pentru a controla cheltuielile, pentru că altfel ne vom duce într-o înfundătură, dacă și (nici pe) ăsta (nu) l-au trecut acum, care sunt garanțiile că odată ajunși în guvernare își vor schimba comportamentul? Nicio garanție.

Alegerile anticipate, formula de ieșire din blocaj

Cotidianul: Dacă nu va trece guvernul fără voturile PNL sau ale USR — pentru că acum sunteți într-o alianță informală —, veți face acest sacrificiu pentru țară să votați totuși un guvern, oricum ar fi el configurat?

Ilie Bolojan: În condițiile în care se va menține situația de blocaj, formula prevăzută de Constituție și valabilă în toate sistemele democratice sunt alegerile anticipate. Dacă nu se va găsi o formulă de genul acesta, este singura formulă pe care Constituția noastră o prevede și, chiar dacă sunt foarte rezervat că ei ar putea fi o realitate în perioada următoare, nu putem decât să ajungem într-o astfel de situație. Dar haideți să vedem ce se va întâmpla.

Ilie Bolojan nu e supărat că UDMR ar putea vota un guvern cu miniștri PSD

Cotidianul: Vă simțiți trădați de UDMR, care ar putea să voteze acest guvern?

Ilie Bolojan: Nu. Am colaborat corect atât cu USR, cât și cu UDMR în guvernare, dar sigur că fiecare partid își face calculele, își face analizele și la un moment dat UDMR poate să decidă într-o formă sau alta. Dar am avut o colaborare, din punctul meu de vedere, bună în această perioadă. Cu miniștrii am colaborat bine, ne-am respectat, nu am avut conflicte sau abordări total diferite. Nu ne-am înțeles pe toate lucrurile, era inevitabil să se întâmple asta, dar în linii mari am ținut programul de guvernare și am respectat înțelegerile.

Cine e vinovat pentru eșecul Legii salarizării

Cotidianul: În ceea ce privește Legea Salarizării, care am putea spune că e cel mai mare eșec al PNRR până în acest moment… E adevărat, au fost câteva jaloane pe jumătate îndeplinite și în tranșa a treia, dar cel mai sonor eșec este acesta. Cine este vinovat, domnule premier? Pentru că de trei zile încoace numai despre asta se discută, cu tentă politică evidentă, fiecare spune că celălalt este vinovat. Sunteți dumneavoastră ca premier, este PSD? Cine a greșit în ecuația aceasta și — vă mai întreb — dacă vom mai avea vreodată o lege a salarizării, va fi posibil în România să fie făcută?

Ilie Bolojan: Deci responsabilul pentru acest eșec este Partidul Social Democrat. De ce? Pe de o parte, pentru că a avut niște ani de zile la dispoziție, cu miniștrii muncii, să lucreze și să prezinte un proiect în acest sens. N-a făcut asta.

S-a lăsat un proiect cu o sumă care depășea anvelopa acceptabilă atât din punct de vedere al suportabilității bugetare, dar și al Comisiei Europene, pe care domnul Pîslaru l-a dus în discuția cu sindicatele, s-au făcut toate compromisurile posibile, s-au discutat în nenumărate ședințe la Administrația Prezidențială, domnul Burnete gestionând discuțiile pe tema asta, s-a venit cu mai multe soluții, s-a încercat pe fondul discuțiilor cu sindicatele și pe fondul neacceptării de către PSD prin reprezentanții lor la aceste ședințe a formulei să se ridice la maxim posibil, s-a trimis o formulă maximalistă la Comisie — a fost respinsă, s-a trimis o a doua formulă mai redusă — a fost respinsă, și în baza condiționărilor care sunt în jalon și a celor două respingeri ale Comisiei s-a venit cu o propunere care a fost acceptată de către Comisie, dar din nou n-a fost acceptată de Partidul Social Democrat. S-a mai încercat încă o ajustare în așa fel încât să se accepte și am ajuns în situația ca, după amânări, să nu mai susțină acest proiect.

Unde este problema? Banii pierduți sunt importanți, pentru că 700 de milioane înseamnă totuși de euro, înseamnă o sumă importantă pentru România și orice grant, pentru că sunt bani nerambursabili pe care îi pierdem, înseamnă un proiect care nu se mai face, o autostradă care trebuie terminată din banii noștri și așa mai departe, da?

Din punctul meu de vedere, minusul acestei neadoptări a Legii Salarizării este unul de încredere în direcția în care merge România. Cheltuielile de personal sunt o cheltuială importantă. În arhitectura bugetului, ele, gândiți-vă, reprezintă peste 20% din veniturile noastre, deci undeva către 25%. Ori dacă ele nu sunt controlate, după experiența pe care am avut-o în 2023 și 2024, în perioadele preelectorale apar presiuni. Pe de o parte, de tip electoral, să dăm bine. Pe de altă parte, sunt niște inechități enorme în sistem și fiecare categorie socială bugetară, fiecare familie care se simte nedreptățită presează să recupereze. Sindicatelor din educație li s-a promis în 2023 marea cu sarea. Evident, din păcate, nu se poate acoperi asta și atunci presează în permanență, și alte categorii.

Și în felul acesta, neexistând o predictibilitate pe termen lung, semnalul către piețe, către investitori, este negativ, de scădere a încrederii în capacitatea guvernărilor României de a veni cu soluții corecte, predictibile pe termen lung pentru a ține echilibrele bugetare. Ori în condițiile acestea, dacă vine un guvern care nu înțelege că trebuie să țină o linie de control a cheltuielilor, riscăm să ajungem într-o înfundătură și să ne întoarcem de unde am plecat. Și ar fi păcat ca un an de eforturi pe care le-au făcut toți românii pentru a stabiliza această situație să fie anulat de abordările iresponsabile ale unui guvern. Dacă și asta se întâmplă, deci un guvern care nu respectă aceste date, atunci e doar o problemă de timp până riscăm să ajungem în situația în care nu doar că salariile n-o să fie reașezate și două treimi din ele să fie mai mari, nu, ci pur și simplu vom fi în situația în care lucrurile vor arăta mai rău, dar sper să nu se întâmple acest lucru.

Cotidianul: Ce înseamnă mai rău, domnule premier? 

Ilie Bolojan: Înseamnă că dacă… gândiți-vă ce ar însemna dacă România este retrogradată, deci ratingul de țară scade. Înseamnă că vom avea o creștere a dobânzilor, înseamnă niște retrageri de fluxuri financiare din România, un cost mai mare pentru toată economia, pentru toți cetățenii, pentru oameni în primul rând, și o presiune suplimentară pe bugete, ceea ce va însemna necesitatea de a reduce cheltuieli mult mai mult decât am făcut până acum.

„N-avem de ce să fim parte a acestui eșec”

Cotidianul: Președintele a dat un comunicat după ce s-a stabilit că nu este posibil ca Legea Salarizării să fie asumată de toată lumea și a spus că partidele au făcut tot ce s-a putut, asta este, nu s-au înțeles. Nu a indicat niciun vinovat. Ați fost introdus la pachet cu PSD și cu toate celelalte. Vi s-a părut nedrept?

Ilie Bolojan: La ultima întâlnire pe care am avut-o au fost două poziții cât se poate de clare. PNL și USR au spus că vor susține proiectul care este pregătit și care a fost avizat de către Comisie. Prin urmare, asta este o chestiune fără echivoc și n-avem de ce să fim parte a acestui eșec, din păcate pentru România, pentru că am făcut tot ce a fost posibil.

Vă rog să vă gândiți că am fost puși într-o situație foarte delicată la legea privind Agenția Națională de Integritate, când am avut pur și simplu de ales între a vota pentru interesul României de a-și încasa acești bani sau — știind că în corpul acestei legi există o prevedere care este în mod evident o prevedere anormală, una cu dedicație făcută pentru primarul Dominic Fritz — sau a nu vota această lege. Dar fiind premierul României, având această responsabilitate suplimentară în afară de cea de președinte de partid, PNL fiind totuși un partid major, cu ponderea pe care o are în actul de guvernare, am luat decizia corectă să ne ducem pe principiul interesului acestei țări și asta am făcut.

Relația PNL-USR după ce liberalii au votat amendamentul Fritz

Cotidianul: USR a spus că ați stins lumina democrației, folosind o sintagmă a dumneavoastră, că ați aprins lumina în cămară și că i-ați făcut un cadou lui Sorin Grindeanu. Care mai este relația dintre PNL și USR după acest episod? Vă mai puteți înțelege să mergeți într-o eventuală alianță la electorală la un moment dat?

Ilie Bolojan: Am spus că a fost o decizie dificilă pentru noi, dar nu am avut altă opțiune ca urmare a acestei situații în care suntem. Pe de altă parte, în mod evident, colegii de la USR nu au primit acest vot cu inima deschisă, este evident asta și știm aceste lucruri, dar cred că cele două partide sunt conștiente fiecare de situația în care este România. Pentru că, pe de o parte, e un un deficit pe care îl vedem de tip democratic pentru care trebuie să luptăm, și pe de altă parte, România care muncește, România care vrea să se modernizeze, România europeană are nevoie de o formulă politică care să o facă să se ducă la vot, să-i recâștige încrederea. Pentru că românii cu toții, indiferent ce părere au, au o dezamăgire majoră față de lumea politică. Și avem deci această obligație să găsim formulele de colaborare în așa fel încât să construim o alternativă și cred că asta suntem conștienți cu toții și cu toate suișurile și coborâșurile trebuie să lucrăm la această construcție în lunile și în anii următori.

Cotidianul: Asta voiam să vă întreb, oficializați această colaborare într-o formulă și când?

Ilie Bolojan: Trebuie să lucrăm împreună în grupurile parlamentare, trebuie să construim încredere, să reconstruim încredere unde este cazul și cred că asta trebuie să facem în perioada următoare.

Cotidianul: Dacă domnul Dominic Fritz va pleca până la urmă de la Primăria Timișoarei, el poate să apeleze la organismele internaționale, dar acest lucru durează. PNL și USR vor avea candidat comun la Primăria Timișoarei?

Ilie Bolojan: Sper să nu se ajungă în această situație și, foarte deschis, sper că Comisia Europeană va verifica nu doar aspectele care țin de îndeplinirea unui jalon în textul acestei legi, ci aspectele care țin de respectarea legislației europene. Pentru că nu e normal, la modul cinstit, ca pe o presiune legată de accesarea fondurilor europene care vin de la Uniunea Europeană să adoptăm un text de lege care încalcă legislația europeană. Și atunci o verificare cât mai rapidă, care să constate dacă într-adevăr acest text încalcă legislația Uniunii Europene, ne-ar permite să susținem într-o formulă accelerată proiectul depus de USR la Camera Deputaților pentru a corecta acest articol care, în mod evident, este cu dedicație și care dacă astăzi îl afectează pe Dominic Fritz, mâine îi va afecta pe alții și oricum este o chestiune incorectă. Din acest punct de vedere, deci sper ca domnul Dominic Fritz să nu își piardă mandatul. Dar, în termenii în care mi-ați spus ca ipoteză, în mod evident, la Timișoara cred că domnul Fritz are o cotă de încredere importantă, pentru că ceea ce s-a întâmplat oricum nu ajută municipiul Timișoara ca un primar să-și întrerupă mandatul la jumătate. Cred că ceea ce au făcut timișorenii prin votul de încredere pentru Dominic Fritz arată o anumită opțiune și, în mod evident, vom găsi o soluție comună ca la Timișoara candidatul pe care îl vom susține să fie cel discutat cu domnul Fritz, dacă se va ajunge în această situație.

Cotidianul: Practic, ce ne-ați spus mai devreme este că, în acest moment, vă așteptați ca cei de la Comisia Europeană să evalueze acest jalon privind legea ANI și să spună dacă nu cumva trebuie refăcut. Mai este timp sau pierdem banii pentru jalon dacă se întâmplă lucrul acesta?

Ilie Bolojan: Jalonul fiind îndeplinit, nu pierdem banii. Problema pe care o avem este să nu încălcăm legislația europeană.

Cotidianul: Adică se mai poate corecta în acest moment, fără să pierdem banii.

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, da. Fără să pierdem banii.

Cotidianul: Ce așteptări aveți de la Comisia Europeană? Ce ar trebui să vină? O comunicare, o corespondență…

Ilie Bolojan: Există solicitări făcute către Comisia Europeană și poate ca în câteva zile, o săptămână, două, să avem un răspuns de la Comisie pe tema asta, din punctul meu de vedere.

Ce bani din PNRR pierde sigur România. Cele două jaloane ratate

Cotidianul: În ceea ce privește stadiul PNRR, pentru că tocmai am vorbit despre cele două legi importante care au trecut — una da, una nu — de votul Parlamentului, care este bilanțul? Câți bani a pierdut sau câți bani va pierde România în final din cei pe care îi putea lua gratuit?

Ilie Bolojan: Vom pierde niște bani pe două componente. Pe deoparte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. Așa cum am discutat mai înainte, cea mai importantă este legea salarizării, dar suntem în situația în care, de exemplu, vom pierde bani — nu sume atât de mari, mult mai mici — pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem. Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova. Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare. În această situație, forțați de o realitate socială și de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de cinci ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârșitul lunii august, ci la alte date, în așa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat, pe lângă cel legat de salarizare. De asemenea, a doua categorie de pierderi…

Cotidianul: Cât s-ar însemna nerespectarea asta?

Ilie Bolojan: Pot să fie… e vorba… pot să fie până în 100 de milioane, să spunem, de euro. De asemenea, e posibil să mai pierdem anumite fonduri pentru proiecte care erau pe grant și nu au fost finalizate 100%. De exemplu, avem componente pe autostrăzi care au fost mutate de pe grant pe împrumut tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate și atunci aici vom pierde sume din împrumuturi. Diferența este că erau împrumuturi cu o dobândă mică, de 3%, și noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piață. Deci sunt două categorii de pierderi: granturile și zona de împrumuturi, dar ele nu sunt de mare impact. Asta v-am spus pentru că n-am făcut ceea ce trebuie ani de zile și pentru că pe ultima sută de metri, deși era un interes general să îndeplinim aceste jaloane, PSD, într-o zonă de fugă de răspundere în totalitate, așa cum a făcut-o și în anul acesta în care a fost în guvernare, a adoptat aceeași politică.

Cotidianul: V-ați putea explica de ce este aceasta reacția PSD la reforme, la banii pe care trebuie să-i luăm, la aceste legi care trebuiau să schimbe până la urmă anumite sisteme?

Ilie Bolojan: Există există, sigur, câteva explicații. Unele sunt de natură politică. Unele reforme care trebuiau făcute nu sună în general bine. Nu trebuie să ne ascundem de lucrul ăsta, de aia le-au și amânat. Al doilea, s-au creat niște așteptări care nu pot fi onorate. Gândiți-vă că dacă le spui sindicatelor că salariile pot crește până la cer și după aceea ești constrâns să le demonstrezi că nu pot crește decât atât cât ne permitem, riști să devii penibil. De aceea, eu în permanență am căutat să le spun oamenilor adevărul și atunci când m-am întâlnit cu sindicatele sau cu oricine, le-am spus ce se poate face și ce nu se poate face. PSD a preferat să pluseze de fiecare dată, creând niște așteptări care nu pot fi onorate. E o problemă de clientelă politică, pentru că legea actuală de salarizare permite niște diferențieri majore între diferite zone din administrație și mulți angajați sunt la îndemâna celor care controlează sistemul. Și asta e o zonă de clientelă politică pe care, dacă legea ar fi fost pusă în practică, nu i-ar mai fi permis să folosească aceste mijloace pentru a-și conserva privilegiile. Acesta este adevărul. Din aceste motive au preferat nu să respingă din prima, ceea ce ar fi fost mult mai corect, ci gândiți-vă că acest grup de la Cotroceni a lucrat luni de zile în această vară și la final au anunțat că nu vor vota.

Când va fi congres la PNL

Cotidianul: Ne întoarcem un pic la partea politică și la ce se mai întâmplă în Partidul Național Liberal. Veți face congres din nou în luna septembrie sau așteptați deciziile finale ale instanței? Ce se va întâmpla până la urmă cu noua conducere pe care ați vrut s-o puneți și nu s-a putut din cauza instanței?

Ilie Bolojan: Știți problemele pe care le avem, pentru că, în mod surprinzător, ne-au suspendat imediat deciziile, însă judecarea lor trenează. În condițiile în care vom constata că lucrurile nu se închid, vom fi probabil puși în situația să facem un nou congres ca să clarificăm încă o dată lucrurile, dar…

Cotidianul: V-ați setat o dată din timp sau…

Ilie Bolojan: Nu, nu pot să fac acum lucruri de genul acesta, să estimez date, dar în mod evident aceste procese au perturbat activitatea Partidului Național Liberal și, pe bună dreptate, e un element alarmant când vezi viteza cu care se suspendă hotărârile și lentoarea cu care se clarifică lucrurile după aceea, ca să poți într-o formă altă să reacționezi.

Cotidianul: V-am întrebat dacă simțiți influența serviciilor în viața PNL, vă întreb acum dacă simțiți vreo formă de influență a a justiției în viața partidului sau pur și simplu au fost hibe în deciziile pe care le-a luat PNL și ele au picat în instanță?

Ilie Bolojan: Am căutat să respectăm toate procedurile interne, dar v-am spus: viteza cu care s-au derulat anumite lucruri, cadența cu care au fost puse în practică și celelalte efecte ne-au pus într-o situație într-adevăr de a avea o îngrijorare vizavi de ceea ce se întâmplă. Nu fugim de asta, nu are rost să ne ascundem și aici trebuie să recunoaștem că prin ceea ce am făcut în această guvernare am creat anumite nemulțumiri în în anumite zone, pentru că am căutat să elimin privilegiile, am căutat să stabilim niște lucruri cât se poate de corecte și de cinstite și nu toate zonele te primesc cu aplauze când faci astfel de lucruri.

Cotidianul: Ce se va întâmpla cu…

Ilie Bolojan: Dar asta e o luptă pentru cetățenii României, la modul cinstit.

Ilie Bolojan, despre tabăra Veștea din PNL: Aici sunt două forme: decența sau excluderea

Cotidianul: Ce se va întâmpla cu liberalii așa-numiți din tabăra Veștea, care este de așteptat să voteze din nou un guvern, vă spuneam, care se pregătește, un guvern cu miniștri PSD alături de UDMR? Îi veți menține în partid? Aveți de ales până la urmă, după decizia instanței?

Ilie Bolojan: Așa cum se întâmplă în orice formațiune politică normală, în momentul în care un parlamentar iese din deciziile partidului, nu respectă deciziile care au fost adoptate de o conducere, practic se autoexclude. Aici sunt două forme: decența sau excluderea.

Cotidianul: Deci nu renunțați la ideea de a fi excluși. Dar n-ați făcut-o până acum…

Ilie Bolojan: Nu, e pur și simplu o problemă de minimă moralitate. În condițiile în care ești într-un grup, acel grup decide o anumită direcție care reprezintă totuși opțiunea majoritară, ai două posibilități: sau respecți acea decizie fără să o aplauzi, fără să fii în primul val, poți să ai o contestare, o discuție și așa mai departe — și eu am fost pus în această situație ani de zile, de multe ori, când Partidul Național Liberal lua decizii contrare ideilor mele, am votat împotrivă, dar am respectat deciziile pentru că asta era voința unei majorități care se afla în conducere —, sau, dacă acele conduceri sau dacă acele decizii sunt total incompatibile cu viziunea ta, ce să faci? Vezi de treaba ta. Așa se întâmplă între oameni raționali.

Cotidianul: Ați încercat excluderea și instanța…

Ilie Bolojan: Partidul a propus câteva măsuri de sancționare, dar sigur că aceste aceste conflicte nu nu ajută un partid și ceea ce trebuie să facem noi în perioada următoare este să recâștigăm încrederea în PNL, să comunicăm cu oamenii, să-i ascultăm, să ne ducem în teritoriu, să promovăm oameni competenți din interior și să aducem oameni valoroși în partid, în așa fel încât în anii următori să pregătim o ofertă cât mai bună pentru România care lucrează, pentru România europeană. O ofertă de modernizare a acestei țări.

Ilie Bolojan, despre întâlnirea cu Fănel Bogos: E păcat că oamenii vorbesc tot felul de de trăsnăi pe telefoane. Ce rol a avut Cristina Trăilă

Cotidianul: O să trecem la un alt subiect. Ați avut în în mandatul dumneavoastră de premier două întâlniri care… vă întreb pe dumneavoastră dacă dumneavoastră considerați că v-au adus prejudicii de imagine. O întâlnire cu omul de afaceri, cu domnul Bogos, Fănel Bogos, omul de afaceri, în urma căreia doamna Cristina Trăilă, care era secretarul general adjunct al Guvernului, a fost chemată la DNA Iași și a și-a dat și demisia până la urmă. Regretați această întâlnire cu omul de afaceri?

Ilie Bolojan: Atunci când ești pe o funcție publică, te întâlnești cu zeci de oameni, poate săptămânal. Gândiți-vă că unele întâlniri pot fi organizate, altele sunt ad-hoc. La unele întâlniri îți vin colegi pe care-i cunoști și spun: „Uite, e un om care poate vrea să vină în partid. Perfect, vrea să te cunoască”. Atunci îl primești fără să știi ce va discuta acel om. Unele sunt pe stradă, altele sunt organizate, companii și așa mai departe.

Problema este ce se întâmplă după o astfel de întâlnire. Or gândiți-vă că după toate întâlnirile pe care le-am avut, eu ce am căutat să fac? Dacă a fost o problemă pertinentă pe care am considerat-o că cei care vin… am căutat să o rezolv. Dacă au avut o propunere bună, o anumită lucrare, am căutat să o promovez, dacă erau toate lucrurile în regulă. Dacă lucrurile nu mi s-au părut în regulă, dacă nu mi s-au părut chestiuni care sunt fezabile, nu le-am dat curs. Și asta s-a întâmplat și în această discuție, prin urmare nu e o chestiune de a regreta o întâlnire.

Sigur, e păcat că oamenii vorbesc tot felul de de trăsnăi pe telefoane, dar aia este responsabilitatea lor. Eu consider că am procedat corect. A venit un om în audiență, și-a spus păsurile, trebuia să avem un alt tip de discuție, am reținut ce mi-a spus, dar în afară de această discuție n-a fost nici o altă chestiune care să însemne că cineva, ca să intre la mine, a trebuit să dea bani sau că cineva a avut de suferit pentru că a intrat cineva la mine. Deci să ne înțelegem foarte bine pe tema asta, da? Așa că, în continuare, cât timp sunt pe o funcție publică, cât timp sunt în serviciu public, nu poți să te izolezi de oameni, n-ai altă posibilitate, da?

Cotidianul: Ați fost chemat la DNA?

Ilie Bolojan: Nu și nu văd de ce ar trebui să se întâmple treaba asta, pentru că, în afară strict de această întâlnire, nu s-a întâmplat absolut nimic altceva.

Cotidianul: Doamna Cristina Trăilă spunea că veți avea o discuție cu dumneaei înainte de a lua o decizie. Așa…

Ilie Bolojan: Am avut această discuție…

Cotidianul: Ce v-a spus? Ce implicare are domnia sa?

Ilie Bolojan: Am avut această discuție, mi-a explicat contextul și cred că a luat o decizie corectă, aceea de a demisiona pentru a nu mai apărea tot felul de suspiciuni vizavi de Guvern, pentru că, vrând-nevrând, reprezentăm o instituție și trebuie să încercăm să nu scădem încrederea în această instituție.

Cotidianul: Din ceea ce v-a spus doamna…

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, doamna Trăilă este nevinovată, dar sigur ancheta va merge și vom vedea ce se întâmplă.

Cotidianul: Ați anticipat ce voiam să vă întreb. Dacă din ce v-a spus doamna Trăilă considerați că a greșit sau nu, a încercat… a fost printre cei care au intermediat într-un fel această întâlnire a domnului Bogos cu dumneavoastră?

Ilie Bolojan: Nu.

Ilie Bolojan folosește în mod uzual biroul președintelui Senatului. De ce s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu

Cotidianul: Am înțeles. V-aș întreba și despre cealaltă întâlnire pe care ați avut-o, în biroul președintelui Senatului, cu doamna Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale. Toată lumea s-a întrebat de ce nu într-un cadru organizat, la Guvern sau la CCR, poate chiar cu un anunț în prealabil sau cu un anunț ulterior, un comunicat de presă. De ce în biroul președintelui Senatului când acesta era plecat la Cluj?

Ilie Bolojan: Să știți că în activitatea mea, în afară de a mă întâlni cu oameni, să spunem, care n-au o funcție, m-am întâlnit cu toți responsabilii de instituții în toată această perioadă, da? Atunci când sunt în zona Senatului sau sunt în zona Parlamentului, după ce am fost instalat premier, l-am rugat pe domnul Ciucă să-mi permită să folosesc acel birou, pentru că altfel n-ai unde să te întâlnești acolo, da? Și asta am avut acceptul dânsului și a fost o întâlnire care a fost făcută nu la un restaurant, nu într-o zonă conspirativă, ci într-o instituție publică, într-o instituție în care accesul este controlat, deci nu este nimic secret sau de altă natură și s-a explicat despre ce este vorba. Dar, așa cum știți, în general, dacă de exemplu despre o zonă nu am toate datele, evit să fac comentarii, pentru că nu mă pot exprima pe toate subiectele dacă n-ai date, ar fi riscul să faci judecăți greșite. La fel cum, dacă am o discuție cu cineva, nu dau pe surse din întâlnirea respectivă și știți asta că, deși primesc zeci de mesaje, nu fac acest lucru și nu mi se pare de bun-simț nici să relatezi ce s-a întâmplat într-o discuție sau alta cu o persoană, cu două sau cu trei. Dar nu s-a întâmplat nimic care să fie nelalocul lui.

Cotidianul: Dar a venit discuția totuși cu câteva zile înainte de decizia Curții Constituționale…

Ilie Bolojan: Sigur, anumite anumite… Întotdeauna când te întâlnești cu cineva poți să fii într-o situație în care se conexează alte lucruri într-o formă sau alta. Nu știu, vă dau un alt exemplu. Am fost într-o vizită la Timișoara pentru că s-au cuplat două deschideri și am fost exact în ziua în care a venit sentința, decizia CCR legată de articolul cu domnul Fritz și dânsul nu era în Timișoara. Și atunci s-a făcut din nou o interpretare pe tema asta că am fost exact la Timișoara ca să susțin un alt candidat, lucruri de genul acesta care n-au nicio legătură cu realitatea, dar sigur pot fi legate de anumite lucruri.

Cotidianul: V-a afectat imaginea? Regretați totuși acea întâlnire? Credeți că putea să fie una oficială astfel încât să eliminați toate aceste suspiciuni?

Ilie Bolojan: Nu, dar n-am n-am de ce să regret și sper că spațiile Ministerului Dezvoltării, care suntîn administrarea Guvernului din Parlamentul României, pentru că avem un corp de clădire al Guvernului lipit de Senat, vor rezolva și problemele de spații pe care le au alte instituții.

Cotidianul: Deci ați găsi spațiu pentru Curtea Constituțională până una alta? S-a găsit?

Ilie Bolojan: Sper să se rezolve și aceste aspecte, da.

Prognoza lui Ilie Bolojan: deficit 6%, inflație 5%

Cotidianul: Aș întreba despre situația economică. Ce deficit estimați că va fi până la urmă la finalul anului? Bineînțeles că vine o perioadă cu foarte multe semne de întrebare ce va face viitorul Guvern. Dar dacă lucrurile merg pe politicile implementate de dumneavoastră, la cât ar trebui să încheie România?

Ilie Bolojan: Dacă se respectă direcția pe care am pornit la sfârșitul anului trecut, deci pentru anul acesta, ar însemna că ne vom încadra în țintele pe care ni le-am asumat. Ar trebui să avem un deficit în jur de 6%, deci o scădere destul de serioasă a deficitului. Ar trebui să coboare inflația… Estimările erau că va coborî undeva în jur de 5%, dar suntem în situația în care, ca efect al continuării războiului din strâmtoarea Ormuz, a agravării situației din regiunea Mării Negre, pentru că invazia Rusiei a generat reacția Ucrainei de apărare, pe bună dreptate, dar asta înseamnă că s-a extins în zona Mării Negre și a crescut riscul pentru nave, toate aceste lucruri au făcut ca prețurile la combustibil să fie mai mari decât cele estimate și, inevitabil, pentru că o bună parte din produse sunt transportate pe cost de combustibil, a însemnat un puseu inflaționist. Dar astea sunt niște tendințe care trebuie respectate. Cel mai grav lucru ar fi să nu se respecte această linie. Situație în care v-am spus: 2027 și 2028 vor fi niște ani complicați. Sper să nu se ajungă acolo. Consider că am făcut…

Cotidianul: Adică dacă nu se respectă linia, mă scuzați că vă întrerup.

Ilie Bolojan: Dacă nu se respectă această linie, nu vom mai respecta indicatorii. În momentul în care nu mai respecți indicatorii, ai o problemă, pe de o parte, cu Comisia Europeană, pentru că nu mai respecți traiectul de reducere a deficitului, ai o problemă cu echilibrele tale bugetare reale, adică dobânzile vor fi tot mai mari, pentru că niciun guvern care vine nu poate să nu ia credite în continuare, dat fiind că aceste deficite sunt atât de mari încât nu pot fi corectate de pe o zi pe alta. Și deci, la final, vom fi în situația în care această situație ne va duce să luăm… să luăm ca țară măsuri mult mai dure decât cele care au fost luate astăzi, și costurile vor fi extinse la mult mai mulți cetățeni. Sper să nu ajungem în această situație.

Cotidianul: Ca premier, aveți un sfat pentru viitorul premier? Ce să nu facă, sub nicio formă?

Ilie Bolojan: Ascultați-mă, nu mă apuc acum să dau eu sfaturi. Când ai această poziție de mare responsabilitate, înainte de a te gândi la orice lucru, trebuie să vezi ce poți să faci ca țara noastră să rămână o țară de încredere, o țară care își păstrează echilibrele mari, pentru că de aici apar crize economice și complicații pentru oameni. Vremurile nu sunt ușoare, avem niște crize în exterior, economia europeană care ne influențează masiv nu este pe un trend de creștere și, dacă nu avem grijă guvernele la ceea ce facem, putem să complicăm foarte mult lucrurile.

Ce alege Ilie Bolojan – președinte sau premier

Cotidianul: Vă pare rău sau vă bucurați că e posibil în luna septembrie, după cum arată informațiile de acum, dar nimic nu este sigur, să plecați de la Palatul Victoria?

Ilie Bolojan: Nu am o problemă pe tema asta, nu m-am agățat niciodată de această funcție. E o funcție de responsabilitate. A fost o presiune enormă în ultimul an asupra mea. Am prins practic tot ce se putea prinde din punct de vedere al crizelor, de la energie, de la secetă, de la războaie, de la problemele economice, de la PNRR. Deci n-a fost o perioadă ușoară, dar am căutat să fac tot ce ține de mine pentru ca țara noastră să fie într-o situație mai bună pentru anii următori. Asta este situația. Dar nu e o problemă să fii un om normal și, după ce se închide acest mandat, îmi voi dedica energia pentru a contribui la recâștigarea încrederii PNL și la o construcție care să facă în așa fel încât românii care cred în modernizarea acestei țări să aibă un motiv să se ducă la vot și să le arătăm că-i respectăm, că-i înțelegem, că nu ne batem joc de ei și că venim cu soluții corecte și cinstite pentru oameni.

Cotidianul: Veți candida în 2030 la președinția României?

Ilie Bolojan: Am mai răspuns la această întrebare, nu e niciun fel de actualitate pe tema asta. În 2028 vor fi alegerile parlamentare, alegerile locale și, dacă e să lucrez pentru ceva, voi căuta să-mi dedic energia, așa cum v-am spus, pe aceste proiecte.

Cotidianul: Ați fost și premier… ați fost și președinte interimar, pardon, sunteți și premier. Care dintre cele două ipostaze vă este mai potrivită?

Ilie Bolojan: Sigur, fiecare are competențe diferite. Sunt și parlamentar…

Cotidianul: Și președinte de partid. Dintre cele două funcții mari de stat?

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, nu, cea mai provocatoare… funcțiile provocatoare sunt cele de executiv. Pentru că acolo poți livra. Adică mă simt mai bine într-o haină de primar sau de președinte de Consiliu Județean sau de ministru sau de premier decât într-o haină de parlamentar, de exemplu, sau de președinte. Pentru că sunt zone în care într-adevăr ai capacitatea de a face mult mai mult. Celelalte poziții sunt aspecte care țin de comunicare, de semnalizare, au altă fișă a postului. Dar aici am căutat… asta a fost experiența pe care mi-am câștigat-o în ultimii 20 de ani pe poziții de executiv.

E sau nu de acord Ilie Bolojan cu organizarea Oradea Pride?

Cotidianul: Mai am câteva întrebări foarte scurte pentru că ne apropiem de final. Sunteti de acord cu organizarea Oradea Pride? Este un marș pe care primarul îl refuză de foarte multă vreme, face parte din PNL-ul. Dumneavoastră ați fost administratorul acelui oraș și județ. De ce nu se poate organiza Oradea Pride?

Ilie Bolojan: Sunt de acord să se organizeze orice fel de manifestări în orice oraș din România cu respectarea prevederilor legale.

Cotidianul: Încalcă o prevedere legală acest marș?

Ilie Bolojan: Ascultați-mă, nu… Deci, e vorba de prevederi legale. Prevederile legale înseamnă, de exemplu, că dacă undeva există un alt eveniment autorizat, în paralel cu acel eveniment autorizat nu poți să faci un alt eveniment autorizat. Dar nu am datele punctuale. V-am dat un răspuns care mi se pare corect și cinstit.

Cotidianul: Vă întrebam pentru că a venit un mesaj inclusiv de la primarul Parisului, că este anormal să fie refuzat de ani de zile.

Ilie Bolojan: Ascultați-mă, v-am spus, e o problemă de manifestări, mitinguri, orice fel de evenimente publice de orice fel, cu respectarea prevederilor legale.

Ce spune Ilie Bolojan despre parteneriatul civil

Cotidianul: PNL susține parteneriatul civil? A revenit în spațiul public discuția după amendamentul așa-numit Mirabela, cel în care partenerii trebuiau să-și publice averile, dar nu avem un parteneriat civil în România.

Ilie Bolojan: Sunt probleme foarte serioase pe care le are România. Sunt zone prioritare în care trebuie intervenit și, când se va pune problema să discutăm despre o formulă de parteneriat civil, ne vom spune punctul de vedere. PNL este un partid liberal-conservator care încurajează în general valorile familiei și ceea ce este adaptat realităților noastre. Dar nu înseamnă că nu putem discuta despre orice formulă care rezolvă o speță sau alta.

Cotidianul: Dacă ar fi să numiți un lucru bun pe care l-a făcut președintele României până acum, Nicușor Dan, care ar fi acela?

Ilie Bolojan: Ascultați-mă, nu mă apuc să… nu mă apuc să dau note, să spun…

Cotidianul: Nu vă cer notă. O realizare.

Ilie Bolojan: Nu, dar ce se întâmplă… Ascultați-mă, fiecare om care este pe un post, fiecare primar, fiecare premier, ministru, președinte, prezintă ceea ce a făcut și este evaluat de cetățeni. Nu, dați-mi voie să nu intru într-o astfel de evaluare.

Ce discută Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu

Cotidianul: Vorbiți vreodată cu domnul Sorin Grindeanu?

Ilie Bolojan: Da, am încercat inclusiv să-l conving pe zona de legea salarizării. Caut să am o legătură, în condiții nu foarte comode, cu toți decidenții politici, pentru că prin fișa postului pe care o ai ești pus în situația să discuți cu oamenii. Eu sunt un om care, să vă spun, nu vă pot face praf astăzi pe dumneavoastră și peste trei ore să ne întâlnim ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. E o formă de politică pe care în general n-am susținut-o niciodată de când sunt activ de 20 de ani. Și am căutat întotdeauna să am o relație civilizată cu toți cei care sunt în politică, care reprezintă grupuri parlamentare, care reprezintă partidele politice, inclusiv cu domnul Grindeanu.