INTERVIU Președintele ANI: „Fără îndoială”, publicarea declarațiilor de avere și interese ajută ANI

Cotidianul: Cum vedeți decizia CCR de a declara neconstituțională publicarea acestor declarații de interese financiare?

Bogdan Sticlosu: Consider că, în această situație, este important ca rolul fiecărei instituții în arhitectura statului să fie foarte bine înțeles. Agenția Națională de Integritate are un mandat legal și instituțional foarte clar, iar acesta nu îi permite să formuleze aprecieri asupra deciziilor Curții Constituționale.

În acest moment, consider că este prematur să ne pronunțăm asupra implicațiilor deciziei fără o analiză atentă a motivării acesteia. Este important să înțelegem raționamentul Curții și, în mod particular, dacă neconstituționalitatea constatată vizează publicarea declarațiilor de interese financiare ca mecanism, în ansamblul său, sau dacă aceasta privește anumite elemente referitoare la forma, conținutul ori modalitatea de publicare a acestor declarații.

Pentru Agenție, prioritatea este să înțeleagă exact limitele și efectele deciziei și, în continuare, să contribuie, în limitele competențelor sale, la identificarea unor soluții legislative care să păstreze un echilibru între protecția dreptului la viață privată și necesitatea de transparență.

Cred că aceasta trebuie să fie abordarea instituțională generală: nu să comentăm o decizie a Curții Constituționale, ci să înțelegem raționamentul acesteia și să vedem cum poate fi construit, în limitele Constituției, un mecanism de integritate care să răspundă în continuare nevoii legitime de transparență în exercitarea funcțiilor publice.

Cotidianul: Cât de multe declarații de avere și interese vin către ANI?

Bogdan Sticlosu: În anul 2025, la Agenție au fost transmise aproximativ 850.000 de declarații de avere și de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenți unici.

Diferența dintre cele două cifre este explicată de faptul că legislația în vigoare prevede obligația depunerii declarațiilor în mai multe situații: la numirea sau intrarea în funcție, anual și la încetarea exercitării funcției sau a mandatului. În consecință, aceeași persoană poate depune mai multe declarații de avere și de interese în cursul unui singur an.

Cotidianul: Care este procesul de verificare al acestora făcut de către ANI? Cât de mare este volumul de muncă al unui inspector?

Bogdan Sticlosu: Procesul de verificare a declarațiilor de avere și de interese este unul complex și presupune atât analiza informațiilor declarate, cât și corelarea acestora cu date provenite din alte surse.

La nivelul Agenției funcționează în prezent o soluție de Big Data, care permite analiza automatizată a declarațiilor de avere și de interese și identificarea unor situații care necesită o analiză suplimentară. În acest moment, sistemul operează pe baza a aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar una dintre direcțiile importante de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce privește restricțiile pre- și post-angajare, precum și situațiile în care deponenții dețin societăți comerciale care au relații contractuale cu instituții publice.

În a doua parte a anului trecut și începutul anului curent, primele autosesizări generate de sistem au fost soluționate și impactul unui astfel de sistem în activitatea operațională este unul major (timpi mai scurți de soluționare, obiectivitate maximă, identificarea unui flagel general de integritate).

De asemenea, noul format al declarațiilor de avere și de interese, inclus în proiectul de lege aflat în dezbatere, urmărește să crească acuratețea analizelor prin extinderea informațiilor disponibile și introducerea unei taxonomii a datelor, astfel încât acestea să poată fi corelate și analizate mult mai eficient.

Președintele ANI: Volumul de muncă este foarte ridicat, peste 150 de obiecte în lucru pentru fiecare inspector

În ceea ce privește volumul de muncă, acesta este unul foarte ridicat și nu se limitează la activitatea de evaluare a averii, incompatibilităților și conflictelor de interese. Agenția gestionează, în paralel, activitatea din sistemul PREVENT, protecția avertizorilor în interes public, reprezentarea în instanță, precum și administrarea și dezvoltarea infrastructurii IT care susține toate aceste activități.

Dacă ne referim strict la activitatea de evaluare, fiecare inspector are, aproximativ 160–200 de obiecte în lucru. În sistemul PREVENT, identificăm lunar aproximativ 20–50 de incidente de integritate în cadrul procedurilor de achiziții publice, pentru care Agenția trebuie să formuleze un răspuns într-un termen de doar 3 zile. În prezent, această activitate este gestionată de numai doi inspectori.

În ceea ce privește avertizorii în interes public, avem în prezent trei persoane care gestionează instituția avertizorului în interes public, iar în zona reprezentării în instanță există, săptămânal, aproximativ 2–3 colegi efectuează deplasări pentru reprezentarea Agenției în fața Curților de Apel din țară, a comisiilor de evaluare de averilor, pe lângă activitatea desfășurată la Curtea de Apel București și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La toate acestea se adaugă un volum de aproximativ 2.000–3.000 de puncte de vedere și petiții la care Agenția trebuie să răspundă.

Prin urmare, atunci când discutăm activitatea Agenției, trebuie să avem în vedere întregul ecosistem de activități pe care Agenția îl gestionează.

Bogdan Sticlosu: Nu trebuie ignorat rolul jurnalismului de investigație

Cotidianul: Era ajutată ANI de publicarea declarațiilor de avere și interese?

Bogdan Sticlosu: Da, fără îndoială. Publicarea declarațiilor de avere și de interese a fost și este un instrument important pentru activitatea Agenției, deoarece transparența permite societății să observe anumite situații care, ulterior, pot face obiectul unei verificări instituționale.

De-a lungul timpului, Agenția a primit sesizări și informații relevante rezultate din analiza publică a declarațiilor, inclusiv sesizări care, în urma verificărilor efectuate de ANI, s-au confirmat și au condus la soluții cu impact.

Nu trebuie ignorat nici rolul jurnalismului de investigație. Au existat situații în care jurnaliști sau organizații media au realizat analize complexe pornind de la informațiile disponibile în declarațiile de avere și de interese, iar rezultatele acestor investigații au fost transmise Agenției și au constituit un punct de plecare pentru verificări.

Implementarea declarațiilor de interese financiare nu era o provocare majoră

Cotidianul: Ce ar fi însemnat pentru ANI generarea acelei declarații de interese financiare?

Bogdan Sticlosu: Din perspectiva sistemului eDAI, implementarea unei declarații de interese financiare nu ar fi reprezentat o provocare majoră.

În esență, ar fi fost necesară o soluție care să structureze și să sintetizeze informațiile existente în bazele de date ale Agenției, completate de deponenți prin declarațiile de avere și de interese.

Din punct de vedere tehnic, ar fi fost necesară adaptarea soluției de arhivare și portal de interogare deja existente care să gestioneze declarațiile de interese financiare.

Cotidianul: Care este impactul trecerii acestui amendament supranumit „Fritz”, mai departe de cazul mediatizat al primarului Timișoarei? Câți aleși locali sunt în această situație?

Bogdan Sticlosu: Ca instituție publică, cu un mandat legal foarte clar, consider că este important să trecem treptat de la o comunicare centrată exclusiv pe individ la o comunicare centrată pe riscul de integritate și pe fenomenul pe care instituția îl identifică.

Este o direcție pe care încercăm deja să o construim în comunicarea publică a Agenției. Dacă în trecut comunicatele de presă puneau accent în principal pe 3–5 persoane și, implicit, pe numele acestora, în prezent încercăm să prezentăm situațiile într-un context mai larg. Avem comunicate în care sunt prezentate 10–18 persoane tocmai pentru a putea evidenția tiparul, riscul și fenomenul de integritate identificat, nu doar cazul individual.

Despre amendamentul Fritz: Important e să eliminăm din sistem riscurile

În ceea ce privește situația persoanelor cărora li se aplică interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului sau a funcției publice, în sistemele Agenției sunt în prezent 122 de persoane care au acest atribut. Dintre acestea, am identificat până în acest moment 47 de persoane pentru care există declarații de avere și de interese, însă această situație trebuie analizată în continuare, inclusiv prin raportare la data la care raportul de evaluare a rămas definitiv.

În același timp, Agenția verifică și situațiile în care, deși legea impunea încetarea raportului de serviciu sau a mandatului ca urmare a unei situații de integritate constatate definitiv, această măsură nu a fost dispusă.

Este important de precizat că nu discutăm doar despre situații teoretice. În Raportul de activitate al Agenției pentru anul 2025 sunt consemnate 15 persoane pentru care au fost dispuse măsuri de eliberare din funcție, acestea ocupând 16 poziții.

Din perspectiva mea, însă, obiectivul nu trebuie să fie acela de a comunica public un număr cât mai mare de nume. Rolul unei instituții de integritate este să identifice riscul, să îl înțeleagă, să îl facă vizibil și să contribuie la eliminarea lui din sistem. Dacă identificăm același tip de încălcare în cazul a 15 sau 20 de persoane, important este să putem explica și de ce acel fenomen apare, unde există vulnerabilitatea legislativă sau administrativă și ce trebuie făcut pentru ca situația să nu se repete.

Cotidianul: Aveți o defalcare pe partide sau afiliere politică a aleșilor care își vor pierde mandatul?

Bogdan Sticlosu: Nu avem o astfel de defalcare și nici nu considerăm că afilierea politică este un criteriu relevant pentru activitatea de evaluare desfășurată de Agenție.

În sistemele informatice ale Agenției nu înregistrăm afilierea la un anumit partid politic ca element necesar procedurii de evaluare. Ceea ce interesează Agenția este situația de integritate a persoanei și respectarea legislației în materia incompatibilităților, conflictelor de interese și declarării și justificării averii, nu apartenența politică a acesteia.

Mai mult, o astfel de statistică ar fi dificil de interpretat chiar și din punct de vedere temporal. O persoană pentru care se deschide o procedură de evaluare poate avea o anumită afiliere politică la momentul sesizării, poate avea o altă afiliere la momentul finalizării evaluării și comunicării raportului de evaluare și poate ajunge într-o altă situație politică până la soluționarea definitivă a eventualelor contestații în instanță — la tribunal, curtea de apel sau, după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru Agenție, partidul politic nu este și nu trebuie să fie relevant pentru soluția într-un dosar. Relevantă este existența sau inexistența unei încălcări a legislației privind integritatea.

Cotidianul: Cum vedeți decizia de a introduce amendamentul și pentru cazuri soluționate în trecutul recent?

Bogdan Sticlosu: Procesul legislativ presupune dezbaterea și amendarea proiectelor de lege în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, urmată de supunerea acestora la vot. Așa cum spuneam și în cazul deciziilor Curții Constituționale, consider că este important să respectăm atribuțiile și mandatul fiecărui actor din arhitectura statului și, prin urmare, nu cred că este firesc ca Agenția să formuleze aprecieri asupra opțiunilor legislative aflate în competența Parlamentului.

În ceea ce privește amendarea legislației, cred că trebuie făcută distincția între evaluarea oportunității unei opțiuni legislative, care aparține legiuitorului, și rolul Agenției de a aplica cadrul legal în limitele competențelor sale.

Orice modificare legislativă care contribuie la consolidarea cadrului de integritate și la creșterea capacității instituțiilor de a preveni astfel de riscuri este, în principiu, de natură să contribuie la un sistem public mai predictibil și mai eficient.

Diferențele dintre incompatibilitate și conflict de interese

Cotidianul: După această decizie, mai rămân diferențe între incompatibilitate și conflict de interese la nivel de pedeapsă?

Bogdan Sticlosu: Poziția Agenției este că nu ar trebui să existe diferențe de tratament sancționator care să nu fie justificate de gravitatea concretă a faptei, iar în acest context trebuie să avem în vedere că, din perspectiva riscului de integritate, un conflict de interese produce un impact direct asupra credibilității instituției publice.

Incompatibilitatea presupune, în esență, exercitarea simultană a două funcții sau deținerea unor anumite calități pe care legea le consideră incompatibile. Uneori, aceste activități nici măcar nu sunt remunerate și nu au o legătură directă cu activitatea desfășurată în funcția publică. De exemplu, în anumite situații, unei persoane îi poate fi interzis să dețină o altă funcție sau calitate, chiar dacă aceasta presupune o activitate care nu interferează în niciun fel cu atribuțiile exercitate în cadrul instituției publice.

De exemplu, nu ai voie să ai un PFA pentru creșterea albinelor și valorificarea produselor apicole sau să înființezi un ONG pentru protejarea animalelor deși activitatea respectivă nu interferează absolut deloc cu atribuțiile pe care le deții sau exerciți.

„Cele două situații trebuie analizate distinct”

Conflictul de interese are însă o altă natură. În termeni generali, acesta apare atunci când o persoană aflată într-o funcție publică participă la luarea unei decizii (de exemplu, propune, aprobă, votează sau dispune o măsură) într-o situație în care există un interes personal și sau patrimonial, de natură să afecteze obiectivitatea deciziei.

De aceea, din perspectiva riscului concret pentru integritatea administrației, cele două situații trebuie analizate distinct. O incompatibilitate poate reprezenta încălcarea unei reguli privind exercitarea simultană a unor funcții sau calități, fără ca persoana să fi intervenit într-o decizie în propriul interes. În cazul unui conflict de interese, însă, există riscul ca exercitarea atribuțiilor publice să fie influențată de un interes personal, ceea ce afectează în mod direct încrederea în imparțialitatea deciziei publice și credibilitatea instituției.

Tocmai de aceea, consider că discuția nu trebuie purtată exclusiv în termenii unei comparații abstracte a sancțiunilor. Trebuie să ne întrebăm care este riscul de integritate pe care îl produce fiecare faptă și care este răspunsul legislativ proporțional cu acest risc.

Cotidianul: Știm că deciziile CCR nu se comentează, dar, în practică, aceste hotărâri îngreunează sau facilitează munca ANI?

Bogdan Sticlosu: Nu aș caracteriza deciziile Curții Constituționale prin prisma faptului că îngreunează sau facilitează activitatea unei instituții.

Deciziile CCR stabilesc limitele constituționale în care instituțiile statului trebuie să își exercite atribuțiile, iar rolul nostru este să ne adaptăm acestor limite și să aplicăm cadrul legal în vigoare.

Cotidianul: Cum credeți că s-a schimbat rolul ANI în timp?

Bogdan Sticlosu: Agenția a fost înființată în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană și al recomandărilor formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Instituția răspundea unor realități și unor nevoi de integritate specifice acelui moment.

Au trecut însă aproape 20 de ani de la înființarea Agenției, iar societatea, administrația și riscurile de integritate s-au schimbat. Cred că una dintre cele mai mari greșeli pe care le poate face o instituție publică este să rămână neschimbată într-o societate care evoluează.

Care este următoarea etapă pentru ANI

Mandatul Agenției s-a extins. Astăzi, Agenția nu mai înseamnă doar evaluarea incompatibilităților, a conflictelor de interese și a averilor nejustificate. Avem sistemul PREVENT, avem atribuții importante în materia protecției avertizorilor în interes public și responsabilități legate de restricțiile pre și post-angajare.

Eu văd Agenția astăzi ca pe o instituție modernă, cu un colectiv profesionist și cu o infrastructură tehnologică importantă, dar care trebuie să răspundă unor provocări serioase: un volum foarte mare de activitate, resurse umane limitate, condiții salariale care nu sunt competitive în raport cu alte instituții ale administrației publice și un nivel de presiune publică și politică pe care o instituție de integritate trebuie să îl gestioneze fără să își piardă independența și obiectivitatea.

Tocmai de aceea, următoarea etapă pentru ANI nu ar trebui să fie doar despre a face mai mult, ci despre a face mai inteligent: să folosim mai bine datele, tehnologia și analiza de risc pentru a identifica fenomenele de integritate și pentru a interveni înainte ca acestea să producă efecte.

„Consider că instituția este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic”

Cotidianul: Simțiți că ANI este ajutat sau izolat de mediul politic?

Bogdan Sticlosu: Aș spune că relația cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenție. Consider că instituția este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spațiului public și al mass-media, cât și prin diferite mecanisme administrative și birocratice.

Nu cred însă că rolul instituției este să intre într-o dispută cu mediul politic. Rolul nostru este să rămânem independenți, obiectivi și să aplicăm legea în mod egal, indiferent de persoana, funcția sau afilierea politică a celui evaluat. Din acest motiv, ocuparea funcției de președinte al Agenției se face prin examen scris și susținerea unui plan de management și nu există posibilitatea numirii temporare sau negocierii între actorii politici.