Dosarul judiciar deschis pentru interzicerea civilă a lui Mihai Eminescu în 1889 (nr. 645/1889) este parte din Manuscrisului 1568 aflat la Arhivele Naționale ale României, Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (S.A.N.I.C.), Colecția manuscrise. Acest dosar este urmat, în Manuscrisul 1568, de dosarul nr. 968/1883, deja publicat în episoadele precedente, cel mai probabil pentru că documentele din 1883 au fost folosite în ancheta din 1889 pentru a proba precedentul medical.
Pe lângă pagina de gardă, copertă și fila de final consemnând numărul de pagini arhivate în 1922, dosarul din 1889 conține 16 documente (20 de file), din cuprinsul cărora reiese faptul că au mai existat și alte pagini, dispărute însă între timp. Dosarul a fost închis după moartea poetului, înainte ca instanța să fi numit un tutore legal pentru Eminescu – se ajunsese numai până la alegerea unui „consiliu de familie” din care nu făcea parte nici un membru al familiei fostului jurnalist de la Timpul, ci doar „amici” din cercul lui Titu Maiorescu, de profesie jurist, deci cunoscător al articolelor de Cod Civil privitoare la punerea sub interdicție și consiliul de familie pe care le încălca.
Facsimilele sunt numerotate de la 1 (pagina de garda) la 23 (înscrisul grefierului-arhivator) și vor fi publicare în episoade succesive.
Facsimil 5 – Adresa către președintele Tribunalului Ilfov din 18 mai 1889, prin care un comisar înaintează dovada primirii de către Mihai Brăneanu a cererii de informații despre familia lui Eminescu (vezi facsimilele nr. 6 și 8 în episoadele următoare). Mihai Brăneanu era redactorul șef al ziarului România liberă, ultimul la care Eminescu colaborase (noiembrie 1888 – ianuarie 1889). Este ciudat faptul că nu s-au păstrat – sau nu au existat – astfel de cereri de informații adresate și altor persoane – Maiorescu, Caragiale și alții. Titu Maiorescu era cel mai în măsură să dea astfel de informații – fusese, de-a lungul timpului, în corespondență cu rudele lui Eminescu și chiar primise vizite din partea acestora – și, ca jurist, era conștient de prevederile Codului Civil privind componența unu consiliu de familie.
Transcrierea Facsimilului 5
REGATUL ROMÂNIEI Bucuresci, luna Maiu 18 1889
N⁰ 63851 6395
COMISARIATUL SECŢIEI VI
Pr.[imită] la 19 Maiŭ/[18]89
N° 1617
[semnături indescifrabile]
645/18892
Domnule Preşedinte!
Adresa N° 7021, primită cu adresa Dv. N° 7022, dându se în primirea adresantului, am onóre a ve înainta dovada obţinută.
Primiţi, Dle Preşedinte, încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
Comisar
[semnătură indescifrabilă]
Subomisar
[semnătură indescifrabilă]
Domniei Séle
Domnului Președ.[inte] al Trib.[unalului] Ilfovu Secț.[ia] II C.[ivilo ] C.[corecțională]
Dosarele, prezentarea și transcrierea lor au fost recent publicate în volumul Dosarele de interdicție civilă ale lui Mihai Eminescu, apărut la Editura Cartex.
Articolele sunt scrise de Miruna Lepuș.
1 Număr barat în original.
2 Scris vertical, în partea stângă a filei. Este numărul dosarului de interdicție.
Sa citim publicistica marelui patriot nationalist M.Eminescu, pentru care a si fost asasinat, si vom intelege ca asa cum tefelistii, sorosistii, corporatistii din ziua de azi au fost scoliti de „valorile” occidentului, asa si tinerii din vremea lui Eminescu au impus formele fara fond invatand tradarea si vanzarea de neam in lupanarele occidentului apostat,iudeomason, antihristic, antinational:
„Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român”
„caci acest tineret s-au fost dus într-o tara bolnava în privirea vietii sociale”
„astfel vin patura dupa patura în tara noastra, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele frantuzesti sau din scrierile lui Saint-Simon si alte altor scriitori ce nu erau în toate mintile”
„Bãtrânii aveau gurã de lup si inimã de miel; au venit liberalii cu gura de miel, plinã de cuvinte amãgitoare, dar cu inima de lup”
„Despreţuind Biserica noastră naţională şi înjosind-o, atei şi francmasoni cum sunt toţi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta naţională…”
„Am admis legiuiri străine?
Ei bine nu le-am admis pentru român, cu trebuinţele căruia nu se potriveau.Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice,de care planta autohtonă moare…”
„Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului”
“Am fost meniti sa ajungem zilele acestea de ticalosie, în care tara se înstraineaza pe zi ce merge în gândire si-n avutul ei…”
„Astfel cu articolul 44 al Tractatului de la Berlin, care nu era numai o cestiune de încetăţenire, ci era de-a dreptul declararea României în teritoriu neutru, colonizabil cu toate seminţiile”
@fara alogeni in functii publice !!! spune:
19 IUNIE 2021 LA 13:48
Felicitari pt.redarea textului !
MArele,minunatul Eminescu a carui inima mare nu ne-a tradat niciodata !