Politica românească a început îndoielnic și în aceeași notă s-a instalat în mizeria socială de acum.
Faptul că deja avem emigrație politică provenind din fostele grupuri care nu mai sunt la putere arată că lupta anticorupție a eșuat în punctul inițial. Nu putem avea decât mari rezerve față de faptul că emigranții politici din Costa Rica, Madagascar și chiar SUA sunt mai vinovați decât cei rămași în țară. Puterea politică românească se află în spectrul unei justiții manipulate în totalitate și a ordinului care funcționează la fel ca înainte de 1989. Faptul că buletinele de știri fac din Elena Udrea un star al suferinței sau corupția în persoană este în fapt însăși lipsa de eficiență a opiniei publice. Așteptarea încarcerării marilor corupți se întemeiază mai mult pe un imaginar al eșecului operațiunilor fără un rezultat cert. Acești urmăriți internațional ar fi putut fi obligați în realitatea cotidiană românească să urmeze linia corectă. Nu există nici în prezent, după tot tărăboiul jurnalistic și politicianist, un filtru de preîntâmpinare a dezastrului bugetar. Transformarea în ținte absolute a unor celebre personaje reprezintă un risc, o clătinare a autorității publice. În România momentului sunt în desfășurare cazuri poate mai grave decât cele aflate pe buzele tuturor. După ce Elena Udrea va fi adusă cu cătușe la aeroport și va fi încarcerată, corupția actuală va respira ușurată, iar „poporul“ va confunda evenimentul, așa cum s-a întâmplat continuu, cu dreptatea care îl va salva.
În acest moment, în România, banii publici și anexarea sistemului la cheltuieli inutile, în folosul propriu, nelegal, al unor persoane este mai mare decât în perioada în care Elena Udrea își etala dezinvoltura. Administrarea judiciară, ajunsă catastrofală, se apropie de nivelul țărilor africane. De la instanțele de judecată, unde oamenii politici sunt rara avis, la economia reală ajunsă un vast proces de manipulare a fondurilor publice, presupus structurale, disoluția este strategie. Țara a fost transformată în anexa intereselor personale. Deși dispăruseră într-o vreme, numele edililor au început să apară pe frontispiciul clădirilor publice în dovedirea faptului că spațiul public le aparține discreționar. Nominalizând-o pe Elena Udrea drept un pericol național, nu ar fi lipsită de interes urmărirea firului corupției în prezent, ceea ce nu se întâmplă.
Emigranții politici, judiciari sunt un subiect al unei justiții slabe și al unei media aservite. Importante sunt detaliile corupției, reacțiile publice punctuale, așa cum acestea se manifestă în viața zilnică. Cei care așteaptă să o vadă pe Elena Udrea cu cătușe la prima oră a știrilor sunt într-un impas. Cazuistica speței are între timp alte personaje concurente. Cei care au creat-o pe Elena Udrea sunt problema, mai mult decât aceasta, iar încarcerarea lor este utopie. Însă problema temniței, în mod regretabil, pare a fi singura abordare a lucrurilor, într-o realitate profund exterminantă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.