Produsele în stilul „național românesc” ale inventatorului Tache Brumărescu au fost privite cu admirație și au mobilat o parte din casele bucureștenilor în prima jumătate a secolului trecut. Nicolae Minovici, medicul colecționar care a fondat primul muzeu privat de artă națională în vila sa de la Șoseaua Kiseleff, a fost unul dintre cumpărătorii săi.
Dacă simpatizanții lui Brumărescu, incluzând Casa Regală, au fost numeroși, critica a fost și ea pe măsură, stilul acestuia fiind rapid destinat defăimării și uitării curând în epocă. Colecția Minovici prezintă, poate, printre cele mai numeroase obiecte marca Brumărescu, mărturii ale stilului de viață social-cultural din preajma începutului de secol XX românesc, care au darul de a nu fi fost înstrăinate. Considerăm că reevaluarea producției brumăresciene, cu toate precaritățile sale, este imperioasă pentru înțelegerea atmosferei culturale din acea perioadă, în special privind proiectul național.
Piesele lui Brumărescu poartă în colecția Minovici două tipuri de etichete relativ asemănătoare cu inscripția: „T. Brumărescu. București, Calea Pleveni 83”; pe multe dintre acestea se păstrează prețul achiziției (de exemplu, o tavă de lemn pirogravată și pictată, avea valoarea de 10 lei).
Putem aprecia că achizițiile lui Minovici au fost realizate, probabil, în cel puțin două sau mai multe tranșe. O fotografie din presa vremii ne înfățișează expoziția lui Brumărescu: este uimitor câte piese pot fi regăsite în fotografiile de epocă ale interioarelor muzeului. Talere, blidare, suporturi de ouă, solnițe, chibritelnițe, tăvi ovale, cofițe de lemn, rame de fotografii, toate sunt creații brumăresciene prezente în colecția medicului, ce se disting prin stilul recognoscibil marcat de motive ornamentale pirogravate și pictate.
Mobilierul și celelalte piese de decor din lemn pirogravat fabricate de T. Brumărescu nu au beneficiat de un studiu aprofundat până acum. Creațiile sale apăreau odată cu începutul secolului XX, având mare succes la public. În aprilie 1913, Brumărescu organiza o expoziție la fosta cofetărie Frederic, pe Calea Victoriei, patronată de doctorul C. Istrati, unde a prezentat publicului receptiv („nici unul nu pleacă fără să cumpere un obiect”) „jucării de copii și bibelouri, vase de flori, rame, etc. toate lucrate cu mult gust și cu o splendidă ornamentație în crestături cu o minunată combinație de culori vii”. În același an, expunea în Pavilionul Regal de la Târgul Moșilor; în noiembrie conducea atelierele Casei Școalelor pentru producerea obiectelor casnice la Comana și la Breaza de Sus. La finalul anului 1914, Brumărescu deschidea o altă expoziție aflată sub patronajul Reginei Maria, în localul ziarului L`Independence Roumaine, cu obiecte pirogravate pentru interiorul românesc. Expunea din nou la Moși în mai 1915 „lucrări de artă decorativă”; cu această ocazie, Emil Predescu, primarul capitalei, îi oferea Reginei Maria o doniță cu un buchet de crini, flori preferate de Regină, iar Principesei Elisabeta, o doniță cu trandafiri. Fabrica furnizorului Casei Regale a fost demolată în anul 1924 pentru un aliniament de urbanistică, acest fapt ducând la încetarea activității. În anii 1920-`30 se producea o schimbare a modului de receptare al artei naționale semnate de Brumărescu, care nu a rezistat probei timpului, fiind percepută drept decadentă într-o perioadă de recuperare a lumii satului în varianta sa cât mai veridică. Transformările stilizate ale artei populare propuse de Brumărescu nu își mai aveau astfel locul în perioada de reconfigurare identitară românească.
O parte din informații a fost prezentată în cadrul Colocviului Național de Istorie organizat de Muzeul Național Cotroceni 2021 sub titlul „Inventator și antreprenor, Dumitru Tache Brumărescu și o nouă privire asupra activității sale”.
Bibliografie:
„Expoziția Brumărescu”, Gazeta ilustrată, 02, nr. 18, 13 aprilie 1913, p. 10.
„Întâmplările Săptămânii (3-9 decembrie 1914)”, Albina: Revistă enciclopedică populară, 18, nr. 11, 14 decembrie 1914, p. 431.
„Joia moșilor, Vizita Regelui, Reginei și Principilor”, Adevărul, 28, nr. 10112, 9 mai 1915, p. 2.
„Notițe”, Albina: Revistă enciclopedică populară, 17, nr. 07, 17 noiembrie 1913, p. 327.
Eliade, Mircea, „Echipele regale studențești la lucru”, Revista Fundaţiilor Regale, 03, nr. 2, 1 februarie 1936, p. 448.
Gazeta ilustrată, Anul II, No. 26, 8 iunie 1913, p. 4.
Oprea, Petre, „Iniţiative, realizări şi eşecuri în promovarea artelor decorative autohtone în Bucureştiul perioadei interbelice”, în Fotescu, Diana, Constantin, Marian, Studii și articole de istoria artei, MNC, Editura Sigma, București, 2001, p. 409.
Vn., „Capitala Brumărescu”, Contimporanul, Anul IV, No. 53-54, Februarie 1925.
Articol scris de Manolache Mădălina, muzeograf /Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici/ Muzeul Municipiului Bucuresti
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.