Au trecut aproape două săptămâni de la declaraţiile lui Ben Bernanke, şeful FED (banca centrală a SUA), iar efectele din pieţele financiare se văd cel mai bine acum. El a anunţat că urmează încheierea politicii de expansiune monetară în economia SUA. FED se angajase anul trecut să achiziţioneze titluri de stat şi obligaţiuni garantate cu ipoteci în valoare lunară de 85 de miliarde de dolari, până în momentul în care economia americană îşi va reveni – însă decizia a fost schimbată. Astfel, fondurile de obligaţiuni din întreaga lume au înregistrat luna trecută retrageri record, de aproape două ori mai mari decât la apogeul crizei financiare globale, în octombrie 2008, semn al panicii induse în rândul investitorilor de anunţul băncii centrale americane că va pune capăt programului prin care achiziţionează active de sute de miliarde de dolari pentru susţinerea economiei. Iar valul de retrageri va continua.
Doar în luna iunie fondurile de obligaţiuni au pierdut echivalentul a 80 de miliarde de dolari, cam cât achiziţiile lunare de active ale Rezervei Federale din SUA, iar randamentele bonurilor de Trezorerie americane cu scadenţa la zece ani, barometrul costurilor de finanţare ale celei mai mari economii din lume, au urcat de la 2,1 la 2,5%, nivelul cel mai ridicat din ultimii ani. „Turma se înghesuie spre ieşire în condiţiile în care randamentele obligaţiunilor cresc peste tot, iar băncile centrale sugerează că vor furniza mai puţine stimulente monetare în viitor“, a explicat pentru CNBC David Santschi, directorul companiei de cercetare americane TrimTabs.
Retragerile globale au început pe 22 mai, după ce stenogramele şedinţei de politică monetară a FED au indicat că instituţia ar putea începe în viitorul apropiat să reducă programul de ajustare cantitativă, prin care a limitat costurile de finanţare şi a alimentat creşterea preţurilor acţiunilor. Preşedintele FED, Ben Bernanke, a întărit ideea în urmă cu aproape două săptămâni, arătând că ar putea începe retragerea programului de achiziţii de active chiar de anul acesta dacă situaţia economică va continua să se îmbunătăţească.
Retragerile din fondurile de obligaţiuni s-ar putea accentua, atenţionează compania de cercetare TrimTabs, care apreciază că mai mulţi investitori ar putea pleca după ce primesc, în următoarele săptămâni, rapoartele financiare ale fondurilor. TrimTabs descrie această lichidare ca fiind fără precedent. În doar o săptămână, suma a urcat la 80 de miliarde de dolari. „Până luna trecută, investitorii s-au mulţumit să încarce cu lopata sume mari de bani pe piaţa obligaţiunilor, fără a da prea mare atenţie valorii, încrezători că lichiditatea infinită oferită de băncile centrale va ţine preţurile la niveluri ridicole“, notează TrimTabs.
Peste tot în lume, investitorii renunţă într-un ritm frenetic la obligaţiunile americane, indiferent dacă au rating recomandat investiţiilor sau sunt cotate în categoria „junk“, iar vânzările ar putea continua în această săptămână după ce devine clară amploarea pierderilor recente, scrie agenţia de ştiri Reuters.
Investitorii nu au renunţat însă la fondurile japoneze de acţiuni, investind în acestea 500 de milioane de dolari. Săptămâna trecută a fost a 23-a consecutivă de intrări nete de capital. Stimulentele financiare oferite de banca centrală niponă au alimentat creşterea cu 50% a indicelui Nikkei, al bursei de acţiuni de la Tokyo, de la începutul anului şi până pe 22 mai.
În Europa, majoritatea monedelor au încheiat primul semestru cu scăderi atât faţă de euro, cât şi în faţa dolarului american. Singura monedă europeană care s-a apreciat a fost kuna croată, cel mai probabil datorită recentei intrări în UE a Croaţiei. Dintre monedele din UE, după primele şase luni ale anului, cele mai mari deprecieri comparativ cu euro au fost înregistrate de zlotul polonez (6,2%), lira sterlină (5,3%) şi coroana cehă (3,6%); coroana suedeză a scăzut cu 1,6% faţă de euro, forintul unguresc cu 1,2%, iar leul românesc a marcat o depreciere de aproape 0,4%, întrucât creşterea înregistrată după primele 4 luni ale anului a compensat scăderile din mai şi iunie. Declaraţiile preşedintelui FED privind posibilitatea diminuării ritmului de cumpărări de active şi eliminarea stimulentelor monetare în 2014 au dus la deprecierea majorităţii monedelor în ultimele două luni.
În cea de-a doua jumătate a anului în curs nu se întrevede mai multă stabilitate pe pieţele financiare, ci dimpotrivă; atenţia investitorilor este în continuare îndreptată către implementarea deciziilor FED, evoluţiile din China şi asupra Zonei Euro (care se confruntă cu recesiune şi şomaj ridicat).
