Invitaţie la lectură

“Marele Gatsby”

Veşti bune pentru fanii cărţilor lui F. Scott Fitzgerald: “Polirom” a publicat săptămâna aceasta “Marele Gatsby”, în ediţie limitată, traducere din limba engleză şi note de George Volceanov.

Al doilea mare roman în limba engleză al secolului XX, după “Ulise” de James Joyce, aşa cum a fost declarat în anul 1999 de suplimentul literar al ziarului “The Washington Post”, acest roman a mai fost publicat de câteva ori la “Polirom”.

Nick Carraway, un tânăr fascinat de visul american, proaspăt venit la New York şi doritor de succes, împărtăşeşte povestea transformarii lui James Gatz în Jay Gatsby. Pe fundalul unei Americi prospere, dar haotice, Gatz, mânat de mirajul iubirii faţă de Daisy Buchanan, îşi schimbă viaţa, devenind din student la Oxford gangster, traficant de alcool şi apoi milionar. Iubirea sa pentru Daisy nu se împlineşte însă; rămâne povestea donquijotescă a Marelui Gatsby, desfăşurată odată cu un iluzoriu, nesfârşit American dream.

F. Scott Fitzgerald (1896-1940) s-a născut în St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, “This Side of Paradise” (Dincoace de paradis; Polirom, 2005) în 1920, an în care s-a căsătorit cu Zelda Sayre, ea însăşi scriitoare. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai „generaţiei pierdute”.

“The Great Gatsby” a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, “Tender Is the Night” (Blândeţea nopţii; Polirom, 2001, 2009), a fost publicat în 1934. Fitzgerald a mai scris “The Beautiful and Damned” (Cei frumoşi şi blestemaţi, 1922; Polirom, 2008) şi “The Love of the Last Tycoon” (Dragostea ultimului magnat, publicat postum, în 1941; Polirom, 2010).

El este totodată autorul mai multor volume de povestiri, printre care “Tales of the Jazz Age” (Povestiri din epoca jazzului, 1922), “All the Sad Young Men” (Toţi aceşti tineri trişti, 1926), “Babylon Revisited and Other Stories” (publicat în 1960 şi tradus în colecţia „Biblioteca Polirom“ cu titlul “Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri”, 2006). La Editura “Polirom” a mai apărut volumul de povestiri “Strania poveste a lui Benjamin Button şi alte întâmplări din epoca jazzului” (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii “Oscar”, trei premii “BAFTA” şi a obţinut cinci nominalizări la “Globul de Aur”.

Romanul a fost ecranizat de curând de Baz Luhrmann, cu Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan şi Joel Edgerton în rolurile principale. Distribuit de “MediaPro Distribution”, filmul va fi lansat în România în data de 17 mai, în 3D.

Leonardo DiCaprio revine pe marile ecrane cu un rol memorabil în această peliculă. Nick Carraway (Toby Maguire) este atras de lumea misterioasă şi plină de bogăţii a vecinului sau, Jay Gatsby (Leonardo DiCaprio), pe care o consideră fascinantă şi extravangantă. Curând însă, Nick se trezeşte prins în universul lui Gatsby, unde nebunia, obsesia şi tragedia pândesc la tot pasul.

Cadrele spectaculoase, costumele senzaţionale şi atmosfera romantică a anilor ’20 sunt susţinute cu realism de efectele 3D ale filmului şi de interpretarea excepţională a lui Leonardo DiCaprio, Toby Maguire, Carey Mulligan, Isla Fisher şi a multor altor actori extrem de talentaţi.

 “Revolta Orientului”

“Spatiul islamic este cucerit, din interior, cu arme mai eficiente decât orice tehnologie militară – videoclipuri după reţete occidentale, hip-hop, rock, internet, bloguri, modă. «Agresorul» nu este străin, sunt tinerii musulmani. Mullahii puritani reclamă, în zadar, intoxicarea şi pervertirea cu modele occidentale şi pun piedici care se sfărâmă uşor în faţa revoluţiei pop care a cuprins spaţiul islamic (…).

Reflectoare şi un perete întreg de boxe. Ritm sacadat în stil tehno. O femeie frumoasă, cu părul negru curgând în valuri. Un decolteu generos şi o talie dezgolită în ritm de dans de capetele unei cămăşi neglijent încheiate la doi nasturi. «Ana Haifa» – «Eu sunt Haifa», cântă într-un videoclip libaneza Haifa Wehbe, una dintre cele mai faimoase vedete pop orientale. Repetă obsesiv şi narcisist «Eu sunt Haifa», cu mişcări unduitoare, cu un puternic parfum erotic. Nu lipsesc din reţeta de succes stropii de apă şi hainele ude, lipite de piele. Un videoclip între zecile de mii scoase pe bandă rulantă la Beirut, Cairo sau Dubai”.

Luni, 29 aprilie, la ora 16.30, la Centrul de Presă al Societăţii Române de Radiodifuziune va avea loc lansarea volumului “Revolta Orientului”, semnat de Carmen Gavrilă, apărut recent în colecţia „Ego. Publicistică” a Editurii “Polirom”, disponibil şi în ediţie digitală.

Invitaţi: Titus Corlăţean – Ministrul Afacerilor Externe, Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Emil Hurezeanu – jurnalist. Moderator: Alexandra Andon.

“Revolta Orientului”, cu un cuvânt-înainte semnat de Bogdan Aurescu, reprezintă un demers jurnalistic mai mult decât necesar în contextul epocii istorice pe care o trăim şi pe care puţini dintre noi o înţeleg pe deplin.

În calitate de corespondent în Iran şi în statele arabe din Orientul Mijlociu pentru Radio România Actualităţi, Carmen Gavrilă îşi poartă cititorii, transpunându-i în mijlocul evenimentelor, prin zonele fierbinţi ale spaţiului islamic, scriind într-un stil pasionant, incisiv şi cu o atenţie deosebită asupra detaliilor care contează. „Este o lectură care te ţine captiv, te pasionează şi te emoţionează mai ales pentru umanitatea pe care o inspiră fiecare rând, fiecare frază, fiecare pagină. Nu este analiză politică, ci mai mult decât atât: o viziune personală şi personalizată, construită cu migală pe baza observaţiei directe a ochiului de corespondent de presă care şi-a acordat conştient şansa de a asista la făurirea unei noi epoci istorice…”, mărturisea Bogdan Aurescu.

Relatările detaliate de la faţa locului sunt însoţite de descrieri ale contextului, analize ale evenimentelor şi interviuri atât cu protestatari din stradă, cât şi cu jurnalişti locali. Nu lipsesc interviurile cu diferiţi lideri ai unor mişcări islamiste şi nici cele cu oficiali importanţi din Orientul Mijlociu.

Fără a fi doar o analiză politică, “Revolta Orientului” este şi o veritabilă experienţă de călătorie virtuală, un „mic ghid” necesar în descoperirea şi cunoaşterea civilizaţiei orientale.

Carmen Gavrilă a absolvit Facultatea de Limbi Străine, secţia Limba Persană şi Studii Americane, la Universitatea din Bucureşti. Din 1998 este jurnalist specializat în afaceri externe, europene şi problematica spaţiului islamic, iar din 2004 este şi corespondent în Iran şi statele arabe din Orientul Mijlociu pentru Radio România Actualităţi. S-a clasat în “Top 10 – Cei mai buni jurnalişti de politică externă din România” realizat de Foreign Policy România, în 2010 şi 2011. Printre distincţiile primite se numără premiul special „Media e Italia/Europa” pentru jurnalism în Orientul Mijlociu, acordat la cea de-a treia ediţie a Premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor Italieni „Citta di Salerno” (2007), “Premiul pentru Interviu” al Clubului Român de Presă (2007) şi premiul „Tânarul jurnalist al anului 2009” la categoria “Politica externă şi afaceri europene”.

 “Industria pop orientală câştigă teren pe zi ce trece. Sume care ajung şi până la 300.000 de euro sunt investite în videoclipuri care circulă peste tot în spaţiul islamic, cu ajutorul internetului şi al canalelor TV prin satelit. Amestecul de ritmuri orientale cu cele moderne, de mişcări unduitoare din buric combinate cu paşii de dans folosiţi de obicei de vedete pop americane sau europene este de-a dreptul intoxicant şi exercită o fascinaţie irezistibilă printre tinerii din Orientul Mijlociu până în Asia. Mullahii şi autorităţile religioase sunt neputincioase. Se interzic show-uri şi seriale, cântareţii nu pot urca de multe ori pe scenă, se blochează site-uri, se emit decrete religioase şi recomandări, dar nimic nu poate opri revoluţia pop.

Este şi acesta un mod de disidenţă ori de modernizare şi deschidere spre lume, susţin producătorii arabi din industria muzicală, chiar dacă, în cazul vedetelor femei, mesajul este unul puternic sexual, ceea ce poate fi interpretat ca un nou tip de discriminare, altul decât prin clişeul femeii ascunse de văluri asociat cu spaţiul islamic. «Ce e rău dacă o femeie e sexy şi arată asta ?», îmi spunea în Liban o tânără, adaugând categoric: «Să nu vină careva să-mi spună mie cum să mă îmbrac!»”

“Băiatul din valiză”

Nina Borg, infirmieră la Crucea Roşie, soţie şi mamă a doi copii, îşi dedică viata actelor caritabile. În momentul în care prietena sa, Karin, îi dă o cheie de la un seif din gara din Copenhaga, Nina se trezeşte implicată în cel mai primejdios proiect de care s-a ocupat vreodată. În seif este o valiză, iar în valiză, un băieţel de trei ani: dezbrăcat şi sedat, însă în viaţă.

Este băieţelul o victima a traficului de copii? Poate fi predat autorităţilor sau acestea nu vor face decât să-l înapoieze celor care l-au vândut? Când Karin este omorâtă cu brutalitate, Nina îşi dă seama că atât viaţa ei, cât şi a băieţelului, sunt în pericol.

Pe parcursul unei călătorii din ce in ce mai disperate prin Danemarca, Nina încearcă să afle identitatea băieţelului, al cui este şi cine îl vânează.

Lene Kaaberbøl şi Agnete Friis sunt cele două autoare daneze ale seriei “Nina Borg”. Agnete Friis este de profesie jurnalist, în timp ce Lene Kaaberbøl este scriitoare profesionistă, cu peste două milioane de exemplare din cărţile ei vândute în întreaga lume. Prima lor colaborare, romanul “Băiatul din valiză”, a fost un bestseller “New York Times” şi “USA Today” şi a fost tradus în 27 de limbi.

„Fanii romanului poliţist nordic vor avea o surpriză: ceva e putred în Danemarca. Dar nu vă temeţi, Nina Borg ştie ce are de făcut… O cursă nebunească, pe viaţă şi pe moarte”, scria în “The New York Post”. Iar “Publishers Weekly” afirma: „Nina Borg e o versiune mai tulburătoare a lui Lisbeth Salander”. Revista “Elle” titrează: „Avertisment! Dacă deschizi această carte, viaţa ta va rămâne în stand-by”. În sfârşit, “The New York Times Book Review” apreciază: „«Băiatul din valiză» vorbeşte dintr-o perspectivă plină de compasiune despre tratamentul inuman la care sunt supuşi copiii şi femeile, conturând, totodată, personaje feminine memorabile”.

Romanul a apărut la Editura “Trei”,  în traducerea Isabellei Prodan.

“Dovada lumii de dincolo”

O lectură care vă va schimba viaţa.

Creierul doctorului Eben Alexander a fost atacat de o  boală extrem de rară. Timp de şapte zile s-a aflat în comă. Apoi, tocmai când doctorii se gândeau să întrerupă tratamentul, ochii bolnavului s-au deschis brusc. Se întorsese în lumea aceasta. Însănătoşirea lui Alexander este un miracol medical. Dar adevăratul miracol al poveştii sale se află altundeva. Cât timp corpul lui a zăcut în comă, Alexander a călătorit dincolo de această lume şi a întâlnit o fiinţă angelică. Aceasta l-a călăuzit în  cele mai îndepărtate tărâmuri ale existenţei superfizice. Acolo s-a întâlnit şi a vorbit cu sursa Divină a Universlui însuşi.

Doctor Ebern Alexander a fost în ultimii 25 de ani neurochirurg universitar, lucrând timp de 15 ani la cel mai mare spital pentru copii din Boston, al Facultăţii de Medicină Harvard. Înainte de această călătorie, el nu găsea împăcare între cunoştinţele de neurochirurg şi credinţa în ceruri, Dumnezeu sau suflet. Astăzi, Alexander este convins că adevărata sănătate nu poate fi dobândită decât atunci când realizăm că Dumnezeu şi sufletul sunt reale şi că moartea nu reprezintă sfârşitul existenţei personale, ci doar o tranziţie.

“Mi-am dedicat viaţa ştiinţei. Chemarea vieţii mele a fost să folosesc instrumentele medicinii moderne ca să-i ajut şi să-i vindec pe oameni şi să aflu mai multe despre funcţionarea corpului şi a creierului uman. Mă simţeam nespus de norocos că îmi găsisesem vocaţia. Mai important, aveam o soţie frumoasă şi doi copii adorabili şi, cu toate că am fost în multe privinţe căsătorit cu munca, nu mi-am neglijat familia. Pe 10 noiembrie 2008, totuşi, la vârsta de 54 de ani, norocul a părut să mă părăsească. Am fost afectat de o boală rară şi am intrat în comă timp de 7 zile. În acest timp, întregul meu neocortex – suprafaţa exterioară a creierului – a încetat să funcţioneze. A rămas inoperant. Când creierul tău este absent, şi tu eşti absent. Ca neurochirurg, am auzit de-a lungul anilor multe poveşti ale unor oameni care au avut experienţe stranii, de obicei după ce au suferit un stop cardiac: poveşti despre călătorii în locuri cu peisaje misterioase, minunate, despre convorbiri cu rude moarte, ba chiar şi despre întâlniri cu Dumnezeu însuşi… Cât timp m-am aflat în comă, creierul meu nu numai că a funcţionat necorespunzător, n-a mai funcţionat deloc. Experienţa mea mi-a arătat că moartea corpului şi a creierului nu înseamnă sfârşitul conştiinţei, experienţa umană continuă dincolo de mormânt. Mai important, ea continuă sub privirea lui Dumnezeu. Locul în care am fost era real. Real într-un fel care face ca viaţa pe care o ducem aici şi acum să pară, prin comparaţie, ca un vis. Asta nu înseamnă totuşi că nu preţuiesc viaţa pe care o trăiesc acum. De fapt, o preţuiesc mai mult decât o făceam înainte. Şi asta, pentru că acum o văd în adevăratul ei context. Recunoştinţa mea, în special faţă de Dumnezeu, este nemărginită”.

Colecţia “Trebuie să ştii”, de laEditura “Trei”, este coordonată de Dr. Constantin Dumitru-Palcus.

“Cancerul poate fi învins”

Prevenţia este cea mai bună metodă de a evita îmbolnăvirea. Suzanne Somers intervievează mai mulţi doctori care folosesc cu succes cele mai inovatoare tratamente oncologice ce întăresc organismul în loc să îl doboare. Autoarea s-a confruntat ea însăşi cu cancerul, iar după un deceniu şi-a învins frica şi a mers încrezătoare pe calea pe care a ales-o.

Este autoarea a 22 de cărţi, majoritatea bestselleruri: “Sexy Forever”; “Ageless”, “Breakthrough” şi “The Sexy Years”. Are un show de televiziune săptămânal, intitulat “The Suzanne Show” şi un talkshaw pe Youtube, găzduit de CaféMom.

În această carte prezintă atât alefgerile ei personale, cât şi o serie de opţiiuni ale unor renumiţi doctori din SUA. Experţii consultaţi de autoare oferă opţiuni privind nutriţia, stilul de viaţă şi suplimentele dietetice. Tratamente alternative eficiente, fără chimioterapie, fără radiaţii, uneori fără operaţii chirurgicale, dar şi protocoale integrative care constau în combinarea tratamentelor standard cu terapii care întăresc sistemul imunitar.

Ai cancer… Poate cele mai înspăimântătoare cuvinte pe care le poate auzi cineva. Dacă tu sau cineva drag aţi trecut prin aceasstă încercare grea, înţelegi norul de confuzie, pierderea controlului, frica de moarte – toate ororile care o însoţesc. Este un verdict înspăimântător. Tratamentul standard presupune operaţie, chimioterapie, radioterapie şi medicamente cu multiple efecte secundare…. Însă cu puţine speranţe de vindecare. Doar atât poate oferi medicina modernă? Aveţi o alternativă…”

Suzanne nu este doctor, nici om de ştiinţă. Lăsând la o parte toxicitatea, este clar că abordarea cancerului este dificilă. În ultimii 100 de ani, rata deceselor provocate de cancer abia s-a clintit şi, în curând, aceasta va fi principala cauză de deces. Ce paradigmă o va înlocui? E evident. Toate celulele canceroase, fie că se află la sân, pancreas, creier, colon fie în alte organe, încep o diviziune celulară rapidă, dezordonată. Acesta este defectul de bază şi aici ar trebui concetrat tratamentul cancerului. Nu trebuie decât să se oprească diviziunea celulelor şi cancerul va dispărea. Corpul uman este capabil de acest lucru. De fapt, aceasta este descoperirea fundamentală a doctorului Stalislaw Burzynski. El a identificat nişte mici peptide produse de ficat care controlează înmulţirea celulelor şi a descoperit că, în lipsa unor cantităţi suficiente din aceste mecanisme interne de control, se dezvoltă cancerul. El şi-a dat seama cum să sintetizeze aceste peptide, care stau la baza terapiei sale revoluţionare împotriva cancerului. Ele sunt ca nişte antibiotice pentru celulele canceroase. Opresc diviziunea celulară, iar cancerul moare.

Suzanne Somers a intervievat şi alţi specialişti cu metode deosebite de a trata cancerul, iar reuşitele lor arată că şi ei sporesc controlul organismului asupra multiplicării dezordonate a celulei canceroase. Cancerul nu este decât unul dintre multiplele moduri în care organismul încearcă felul în care te vezi şi te tratezi pe tine şi corpul tău.

Dr. Stephen Sinatra subliniază importanţa terapiei bioenergetice ce presupune rezolvarea blocajelor şi a tensiunii diu corp prin detensionare emoţională şi exerciţii care eliberează energia din corp. “Medicina a devenit prea mecanizată. Şi-a pierdut caracterul personal, rezumându-se doar la asigurare şi la bani. Misiunea mea este aceea să-i fac pe studenţii mei, precum şi pe doctori, să înţeleagă valoarea tratării pacienţilor ca indivizi. Să le arăt cum să ofere terapie şi vindecare prin compasiune şi atingere tămăduitoare. Boala ne dă ocazia de a săpa în eul nostru emoţional şi spiritual. Ori de câte ori plângi, vineci organismul. Plânsul este cel mai vindecător dintre emoţii. Emoţiile sunt cel mai puternic aspect în crearea bolii, dar şi în înlăturarea ei. Ceea ce a provocat boala a fost o emoţie puternică, adânc înrădăcinată, dar poate fi înlăturată prin redirijarea acestei emoţii spre vindecare. Trebuie să găseşti binele, trebuie să găseşti lecţia şi atunci te vei vindeca”.

Dr. Michael Galitzer specifică: “Cancerul este o boală a întregului corp, iar tumoarea este un simptom al bolii. Deci, în esenţă, trebuie să tratezi întregul corp; nu poţi să tratezi doar tumoarea canceroasă şi să încerci să o omori sau o elimini cu chimioterapie fără să sprijini tot corpul. Eu  le spun mereu oamenilor: dacă poţi crede, poţi reuşi. Dacă poţi vedea ceva, poţi fi acel ceva. Cred cu adevărat că avem toate mijloacele pentru a susţine orice pacient, în orice fel de tratament alopat sau alternativ. Metoda mea constă în respectarea sistemului de convingeri al pacientului şi apoi în susţinerea acestuia până la capătul drumului. Ca doctor, ştiu că trebuie să subţiez sângele, deoarece bolnavii de cancer au o mare toxicitate şi au sângele foarte gros, iar asta se face cu usturoi, ginko enzime şi un anticoagulant natural, numit nattokinază. Cu cât sângele este mai subţire, cu atât mai multe substanţe nutritive şi mai mult oxigen pot ajunge la celule. Importantă este producerea de energie în celulă. Este de importanţă vitală ca bolnavii de cancer să limiteze consumul de zahăr, deoarece prin fermentarea zahărului celulele canceroase creează energia necesară pentru a se dezvolta şi răspândi. Aceşti pacienţi trebuie să evite şi zincul care activează procesul cancerigen. Pentru stimularea sistemului imunitar ar trebui vizate nivelurile de vitamina D. În plus, extractul de vâsc este un puternic tratament anti cancer”.

Nutriţionista Cristiana Paul a fost prezentă nu de mult la “Oprah Show”, unde a explicat regimul zilnic de suplimentare alimentară, afirmând: “Primeşti de la viaţă ceea ce investeşti în ea. Un  lucru este sigur: s-a dovedit că antioxidanţii şi fitonutrienţii din rodii şi din cojile şi seminţele de struguri au efecte antiinflamatoare, anticancerigene şi de protecţie cardiovasculară. Fiecare celulă din corp are un program care îi spune ce să facă, acesta fiind numit cod genetic sau AND. Acest cod AND este un manual de utilizare, un set de instrucţiuni care îndrumă celula când să crească, când să se dividă şi să se înmulţească, cum să comunice cu celulele alăturate, de fapt, funcţionează ca o orchestră. Un  lucru este cert: trebuie să facem totul pentru a împiedica pătrunderea substanţelor chimice în organismul nostru”.

Aceasta sfătuieşte ca fiecare să-şi întărească sistemul imunitar.

Tuturor sfaturilor date în acest volum de aceşti medici şi de mulţi alţii, adevăraţi oameni renascentişti în tratamentul oncologic, le sunt alăturate mărturiile pacienţilor.

Cancerul ucide şi continuă să ucidă. Şi totuşi, unii îl înving. Nimeni nu vă poate spune ce va funcţiona în mod sigur. Este important să ştiţi că există şi alte metode în afară de cele tradiţionale – chimioterapia şi radioterapia – şi pe acestea încearcă să vi le ofere cartea aceasta. Trebuie să strângeţi cât mai multe informaţii şi să luaţi singuri deciziile. Da, cu siguranţă, există speranţă, iar acest volum oferă noi opţiuni.

“Craii si mortii”

După cum mărturiseşte însuşi autorul romanului, Dan Stanca, “Craii şi morţii” este un roman vindecător, scris cu speranţa în forţa eliberatoare a cuvântului.

Aşa cum cei trei crai taumaturgi, veniţi de la Răsărit, au reuşit să înfăptuiască miracolul promis, şi „scriitoraşul” Horia Stanciu va spune o poveste uluitoare, cu ramificaţii ezoterice, la sfîrşitul căreia va ieşi din scenă, tot miraculos, rupînd lanţurile unui trecut ignobil. Toţi – Diana, muză crudă, frizînd sociopatia, cei trei crai de timpuri noi: Paşadia, Pirgu, Pantazi…, tot trecutul – vor rămîne sub domnia efemerului, iar el, sub mantia cavalerilor de Malta, va dispărea fără să i se mai dea vreodată de urmă.  

„Scrisul lui Dan Stanca e act implacabil de supunere la o constrîngere interioară, un chin secret ce ţine de o obscură predestinare de genă. De aceea talentul nu-i vine dintr-o virtuozitate căpătată prin exerciţiu, nici dintr-o ambiţie doctă hrănită de visări adînci: talentul îi vine din coerciţia rasei pe care o poartă în vene, rasa unui scriitor pe care îl damnăm în viaţă, ca să ne lăudăm cu el după moarte. Pînă atunci însă, alura distrasă a acestui inadaptat cronic îi va confirma destinul precar: linie ştearsă care îşi va atinge apoteoza mai tîrziu, cînd biografia se va închide”, aprecia Sorin Lavric.

Dan Stanca a debutat editorial cu romanul “Vîntul sau ţipătul altuia”.

A lucrat mulţi ani la cotidianul “România liberă”, unde a publicat sute de articole. De asemenea, prezenţa sa în presa culturală, de la “România literară” la “Luceafărul” şi de la “Apostrof” la “Convorbiri literare”, acoperă un interval de peste două decenii. Vocaţia sa este însă aceea de romancier. A publicat pînă în prezent 17 romane, dintre care amintim: “Morminte străvezii”, “Muntele viu”, “Ritualul nopţii”, “Mila frunzelor”, “Mut”, “Cei calzi şi cei reci”, “Noaptea lui Iuda”, “Mutilare”, “A doua zi după moarte”, “Ultima biserică”, “Apocalips amînat”. I s-a decernat de două ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi în alte două rînduri a fost nominalizat la aceeaşi distincţie. A primit premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, a fost premiat, de asemenea, de revistele “Ateneu” şi “Flacăra”. Romanul său “Noaptea lui Iuda” a fost nominalizat la premiul Cartea Anului al revistei “România literară” în 2007. Romanul “Morminte străvezii” a fost tradus în limba maghiară în 2011, la Editura “Napkut” din Budapesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.