Iohannis: Am solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, după întrevederea cu Francois Hollande, că a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la spațiul Schengen, exprimându-și speranța că o decizie pozitivă în acest caz va fi adoptată cât de curând posibil. Iohannis a avut, de asemenea, și un schimb de opinii și referitor la situația din Ucraina reiterând susținerea României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a acestei țări și a discutat cu omologul său francez și despre evoluțiile economice de la nivelul UE și măsurile de consolidare a creșterii economice și de ocupare a forței de muncă.

Klaus Iohannis efectuează marți o vizită oficială în Franța. Președintele a fost primit la Palatul Elysee la ora 14,00, cei doi șefi de stat având convorbiri tete-a-tete și un dejun de lucru.
Ulterior, aceștia au avut o declarație comună de presă.

„Am solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la spațiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie pozitivă privind aderarea la Schengen va putea fi adoptată cât mai curând posibil”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la Palatul Elysee, într-o conferința comună cu omologul său francez, Francois Hollande.

La rândul său, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a declarat referitor la aderarea României la spaţiul Schengen că ţara noastră este pregătită să îşi ia „unele angajamente” în această privinţă.

”România este pregătită să îşi ia unele angajamente (..) Vreau ca la Consiliu, joi, la Consilul European, să ne putem coordona, pe toate dispoziţiile ce ţin de frontiere, pentru a controla mai bine intrările şi ieşirile pe continentul european”, a declarat Hollande.

Declaraţia de presă comună a președintelui Klaus Iohannis şi a preşedintelui François Hollande

Textul declarației:

„Preşedintele Republicii Franceze, domnul François Hollande: Doamnelor şi domnilor, m-am întâlnit cu Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. I-am mulţumit pentru vizita pe care o face în Europa şi, de asemenea, i-am mulţumit pentru că era aici pe 11 ianuarie, marcând, astfel, solidaritatea României cu Franţa lovită de atentate. Am constatat cât de solide sunt relaţiile dintre România şi Franţa, îşi trag rădăcinile din istorie, dar se prelungesc, pentru ca să putem degaja perspective împreună. Istoria înseamnă şi limba pe care o vorbim, pentru că România este o ţară francofonă, care oferă un spaţiu larg în sistemul său de educaţie predării limbii franceze şi pentru asta ţin să-i mulţumesc domnului Preşedinte. Acum, în ceea ce priveşte subiectele politice pe care le-am evocat. Uniunea Europeană, în care suntem angajaţi împreună, vom avea un Consiliu European joi şi vom vorbi despre subiecte importante, în mod special de securitate şi am fost de acord să ajungem la o hotărâre în momentul acestui Consiliu, pe programul degajat şi pentru a ajunge să procedăm la controalele necesare pentru a îndepărta ţinte pe care le au în vedere alte programe, alte tentative de radicalizare. În ceea ce priveşte Spaţiul Schengen, care priveşte România, domnul Preşedinte a spus ca ţara sa este gata să-şi asume unele angajamente, de care, de altfel, avem nevoie şi vreau ca joi, la Consiliul European, să putem ajunge la nişte coordonări pe ansamblul dispoziţiilor luate la frontiere, în aşa fel încât să putem controla şi mai bine intrările şi ieşirile care au ca ţintă continentul european, în aşa fel încât să putem preveni plecările unor combatanţi în străinătate şi să putem fi informaţi de revenirea lor în Europa.

Am vorbit, de asemenea, şi despre Ucraina. România are o frontieră întinsă cu Ucraina, iar Franţa este, împreună cu Germania, angajată într-o iniţiativă care mâine îşi va găsi realizarea, sper, la Minsk. Discuţii mai au loc şi astăzi, dar şi lupte se desfăşoară în continuare astăzi în estul Ucrainei, lupte care se soldează cu morţi printre civilii care trăiesc un adevărat calvar. Deci, trebuie să facem tot ce putem. Cancelarul Angela Merkel şi eu însumi suntem foarte activi până în ultimul moment al acestei întâlniri pentru ca să ajungem la un acord, la o reglementare globală. Avem cu toţii interes ca această reglementare să se producă. Mai întâi ucrainenii, care să-şi regăsească stabilitatea în cadrul integrităţii teritoriale, dar şi Rusia, pentru ca să poată avea relaţii conforme cu istoria, cu viitorul, cu interesele sale, relaţii cu Uniunea Europeană. Dar avem şi avantajul ca pe plan economic să ajungem să constatăm o reluare foarte puternică a schimburilor comerciale. De altfel, acesta este scopul sancţiunilor economice. Dorim, Cancelarul
Merkel şi cu mine, să ajungem la Minsk la un schimb de opinii, dar noi vrem să mergem acolo cu dorinţa fermă de a reuşi, fără să avem siguranţa însă că vom reuşi. Fiecare trebuie să-şi asume responsabilităţile care-i revin.

Împreună cu domnul Preşedinte Iohannis am vorbit şi despre economie. Franţa este prezentă în România, investiţii importante au fost făcute în ultimii ani şi dorim să le dezvoltăm. Reamintesc faptul că Renault este puternic implantat în România, contribuie la nivel de 3% la producţia industrială românească. Asta arată amploarea a ceea ce s-a putut face în România şi arată şi interesul, dimensiunea interesului Franţei. Pentru că putem constata un excedent al balanţei în ceea ce priveşte relaţia dintre Franţa şi România. Am spus că sperăm că putem coopera şi mai bine pe viitor în ceea ce priveşte infrastructura, construcţia de autostrăzi, în domeniul energiei, în ceea ce priveşte energia nucleară, în sectorul serviciilor, mai ales în ceea ce priveşte apoi şi noile tehnologii, tehnologiile informatice şi, bineînţeles, în domeniul apărării. Şi sper, cred că această vizită a Preşedintelui României ne va permite să ajungem la rezultatele dorite.

În sfârşit, pe plan cultural avem foarte multe schimburi, avem relaţii ştiinţifice, universitare, avem instituţii culturale franceze stabilite în prezent în România şi dorim ca anul 2018 să fie deosebit de marcat în România, pentru că este, practic, definirea statului, aniversarea definirii statului modern român şi vrem să avem o puternică mobilizare pentru a face din acest moment o punere în evidenţă a prieteniei dintre ţările noastre. Am evocat şi problema sensibilă a romilor. De câteva luni, la iniţiativa guvernelor noastre, am ajuns la o cooperare în domeniul Poliţiei mult mai strânsă. Dorim să ajungem la o integrare mai profundă a acestor minorităţi în România şi am stabilit să punem la punct o strategie comună. Avem poliţişti din România care lucrează în Franţa împreună cu noi pentru ca să luptăm împotriva unor categorii de trafic şi am
reafirmat voinţa noastră de a putea vedea reglementată această problemă cu fermitate, dar într-un spirit umanitar. Deci, încă o dată, vreau să menţionez mulţumirea pe care o am de a-l primi pe domnul Preşedinte Iohannis astăzi.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, mă bucur că mă aflu astăzi aici, la Paris. Invitaţia pe care mi-aţi adresat-o dumneavoastră, domnule Preşedinte Hollande, constituie un simbol puternic al importanţei pe care o are relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, în viziunea atât a părţii române, cât şi a părţii franceze. M-am bucurat că la această primă discuţie a fost posibil să participe şi domnul ministru de Externe, şi domnul ministru al Economiei. Am fost satisfăcut de substanţa discuţiilor purtate. Relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, concretizată într-un parteneriat strategic, se dezvoltă atât în jurul unei foarte importante dimensiuni politice, cât şi al unei cooperări sectoriale foarte bogate. Am reafirmat importanţa prioritară pentru România a relaţiei cu Franţa şi dorinţa de dezvoltare a acesteia, inclusiv, domnule Preşedinte, în cadrul european. V-am adresat, domnule Preşedinte, invitaţia de a efectua o vizită în România, pentru a consolida ritmul de dezvoltare al relaţiei bilaterale şi sper ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

Principalele repere ale relaţiei bilaterale privesc cooperarea economică, bazată pe dorinţa de a aprofunda şi diversifica în ansamblu colaborarea sectorială în numeroase domenii. Un aspect deosebit de important pentru autorităţile de la Bucureşti, pe care l-am discutat cu domnul Preşedinte Hollande, este cel al imaginii pe care o au în Franţa România şi comunitatea românească din Hexagon. Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală. Am solicitat domnului Preşedinte Hollande, pentru eforturile noastre, sprijin în domeniul de combatere a oricărui discurs ce reduce o relaţie solidă la clişee.

Am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Am exprimat încrederea că o astfel de decizie pozitivă privind aderarea României la Schengen va putea fi adoptată cât mai curând posibil. Am discutat, de asemenea, despre priorităţile la nivel european ale luptei antiteroriste, în acest sens fiind o sporire a eforturilor comune în combaterea fenomenului, deci, şi a cooperării, şi a coordonării. Am trecut în revistă împreună cu domnul preşedinte Hollande şi cu ceilalţi interlocutori francezi evoluţiile preocupante din vecinătatea estică a UE, dar şi modalităţile de sporire a apropierii unora din state de regiunea UE. Republica Moldova rămâne, desigur, o prioritate majoră pentru România, obiectivul principal fiind încurajarea parcursului european, printr-un sprijin cât mai consistent la nivel european pentru implementarea Acordului de asociere.

Am avut, de asemenea, un schimb de opinii referitoare la situaţia din Ucraina, în cadrul căreia am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am discutat despre evoluţiile economice de la nivelul Uniunii Europene şi măsurile de consolidare a creşterii economice şi de ocupare a forţei de muncă. Am exprimat sprijinul României pentru o serie de priorităţi ale agendei strategice ale Uniunii, cu accent pe stimularea investiţiilor, creşterea economică, dar şi reducerea şomajului, domenii care ne-au permis ilustrarea, de asemenea, a unor puncte de vedere comune ale României şi Franţei. Vom avea prilejul să reluăm aceste aspecte, atât în discuţiile pe care urmează să le am în cursul acestei după-amiezi cu înalţi demnitari francezi – mă întâlnesc cu Preşedintele Senatului, cu Preşedintele Adunării Naţionale – cât şi în viitoarele discuţii la cel mai înalt nivel dintre România şi Franţa, atât în cadru bilateral, cât şi cu ocazia participării la reuniunile din cadrul Uniunii Europene. Acesta este şi un mod de a sublinia, o dată în plus, faptul că voi continua să consider relaţia cu Franţa drept o prioritate, din care va decurge în mod firesc, cred, necesitatea asigurării unui dialog permanent şi foarte bun”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.