Ion Raţiu nu mai e, dar lupta lui pentru democraţie în România merge înainte

Chiar dacă Ion Raţiu a câştigat doar patru la sută dintre voturi la alegerile prezidenţiale din 1990, influenţa lui continuă şi în ziua de azi. Aş îndrăzni să spun că Raţiu şi idealurile sale au mai multă importanţă astăzi decât orice preşedinte care a fost la putere după 1990 în România.

Uneori la Bucureşti îţi vine să renunţi. Te întrebi dacă a fost o revoluţie acum 22 de ani şi, dacă a fost, de ce nu prea se găsesc democraţie, decenţă şi respect pentru mediu şi oameni. Presa se mulţumeşte să fie pe placul oricărui guvern care este la putere (sau se discreditează fiind virulent anti-guvern uneori fără motiv). ONG-urile nu au voce sau au fost cumpărate şi infiltrate, iar omul de rând este debusolat. În cele mai negre zile în capitala României‚ lumea e plină de suficienţă, leneşă şi pusă pe distracţie şi o viaţă egoistă. Aerul este intoxicat de suspiciune generală.

În acest weekend departe de Capitală, într-un colţ din Ardeal, s-a întâmplat ceva care ar trebui să le dea speranţă celor care visează să trăiască într-o Românie normală, unde societatea este deschisă şi oamenii au o viaţă constructivă. Zilele acestea s-au adunat americani, români, englezi, maghiari, evrei şi alţii la Turda, la casa lui Ion Raţiu pentru a-şi exprima credinţa lor în democraţie în România şi să asculte mesajul Centrului Raţiu pentru Democraţie. Mâncare şi ospitalitate tradiţională, o dezbatere publică într-o salină şi un concert la sinagoga din Turda (primul din 1986) sunt câteva exemple de cum încearcă familia Raţiu să construiască democraţia în România în anul 2011. Atât de populară este familia Raţiu încât zeci de persoane muncesc ca voluntari, un concept important într-o societate democratică.

Indrei Raţiu, fiul cel mare a lui Ion Raţiu, care este vicepreşedintele Fundaţiei Raţiu pentru Democraţie, a făcut un apel pentru democraţie afirmând că este „mai pertinent decât niciodată” în această perioadă. A avertizat într-o scrisoare că starea tinerei democraţii româneşti este descurajatoare, cu imperfecţiuni, corupţie endemică şi o constantă nevoie de monitorizare, care o subminează. „Noi credem că apelul lui Ion Raţiu la învăţarea şi practicarea democraţiei ca «mod de viaţă» reprezintă cheia viitorului democratic al României”, subliniază Indrei Raţiu, fiul celui care a candidat la Preşedinţie în 1990 şi rămâne un reper pentru democraţie în ţara noastră.

Ion Raţiu, care ar fi împlinit 94 de ani pe 6 iunie, considera că democraţia nu este doar un sistem politic deziribil, ci mai ales „un mod de viaţă”. Ideea lui prinde rădăcini 11 ani şi jumătate după moartea lui, măcar în Ardeal. Indrei Raţiu crede că cuvintele lui Raţiu sunt mai relevante decât oricând pentru România, aflată în tranziţie de la dictatură la democraţie. Responsabilitatea personală şi responsabilizarea contribuie la asigurarea progresului într-o direcţie potrivită.

Alis Costescu, manager de proiect la Centrul Raţiu pentru Democraţie, explică: „Noi transpunem acest concept în practică prin programe şi activităţile noastre care abordează drepturile omului, libertăţile cetăţeneşti şi incluziune socială”.

Sunt mai multe proiecte: unul împotriva traficului de persoane, altul intitulat „Fă-ţi vocea auzită” şi un club de dezbatere. Tineri frumoşi şi serioşi din regiune merg la clase unde învaţă să dezbată în public. Fac acest lucru cu aplomb şi convingere, vorbind fluent şi în engleză. Performanţa lor complexă şi convingătoare îi impresionează pe spectatori, mulţi dintre ei veniţi din străinătate.

Fundaţia Raţiu promovează produse alimente naturale şi gospodari locali care vând brânză, ulei de floarea-soarelui presat la rece, miere etc.) în curtea casei familiei Raţiu. Sunt promovate turismul care respectă mediul şi teatrul ca un mod de exprimare. Pamela Raţiu, soţia americancă a lui Indrei Raţiu, este cunoscută pentru talentul ei de organizator şi simţul estetic. De trei ani organizează o cină la pădure lângă satul Petreşti unde oamenii cinează afară într-o căsuţă făcută dintr-un coş gigantic pe un deal şi urmăresc o interpretare a piesei „Visul unei nopţi de vară”, de William Shakespeare.

În afară de teatru şi mâncare naturală, Fundaţia Raţiu încurajează oamenii să dezvolte un spirit critic şi comunitar şi să respecte tradiţiile regionale, de la valori de toleranţă şi deschidere. Pentru Fundaţia Raţiu 80 de persoane lucrează ca voluntari.

Epilog

Dl prof. univ. Mircea Raţiu, fratele regretatului Ion Raţiu, stă pe pridvor într-o după masă însorită şi discută valorile democratice şi istoria României cu americanii, englezii, românii şi maghiarii care trec prin curte. La 87 de ani, are o minte sclipitoare şi o poftă pentru dezbatere publică. Vorbeşte cu o voce limpede şi tare. În spiritul ardelenesc, este un om deschis, raţional care nu vorbeşte banalităţi. Ştie română, maghiară, germană şi engleză. Mama lui a murit când avea 4 luni şi a fost crescut de o „fräulein” din Austria.

Ion Raţiu a murit, însă nu şi spiritul lui. Din contră. Acesta înfloreşte, se adânceşte şi trăieşte mai departe, măcar în Ardeal.