IPJ Cluj, o mare familie. De Mureşeni

Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Cluj este o mare familie. De Mureşeni. După chipul şi asemănarea adjunctului IPJ Cluj, comisarul şef Alexandru Mureşan, şeful Serviciului Rutier. Acelaşi serviciu din cadrul căruia acum o săptămână au fost reţinuţi pentru luare de mită şase agenţi. Iar doi dintre aceştia erau Mureşan, adică rude, ptiu drace!, subordonaţi, ai comisarului Mureşan.

După masacrul de la coaforul Perla, când un angajat al MAI, cu permis port armă letală, dar cu extreme de grave tulburări mentale, a deschis focul şi a ucis două personae rănind alte şase, preşedintele Traian Băsescu a mărturist că declarat că masacrul este şi rezultatul selecției din MAI aferentă perioadei 2006-2007. „Avem absolvenţi de Academie de Poliţie care nu şi-au găsit un loc de muncă, iar noi ţinem în sistem oameni fără studii”, a spus Traian Băsescu.

Discuţia rămâne una sensibilă. Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj, chestorul Ioan Păcurar, spune că la Cluj au fost încadraţi din surse externe doar în jur de 40 de agenţi. „Aceştia au urmat cursuri de specialitate, la centrul deformare şi perfecţionare de la Slatina. Oricum, erau absolvenţi de liceu, cu diplomă de bacalaureat şi îndeplineau condiţiile cerute. Puţini au rămas în sistem, pentru că şi-au dat seama după un timp că această muncă nu era ceea ce îşi doreau”.

Liderul Sindicatului Agenţilor de Poliţie Cluj, Constantin Mandache, susţine cele afirmate de chestorul Păcurar, spunând că puţini din cei angajaţi din surse externe au rămas în Poliţie şi că, oricum, aceştia au rezultate bune.

De cealaltă parte, liderul sindicatului Pro Lex, Vasile Lincu, nu este de aceaşi părere cu cei doi. „Persoanele care nu au şcoala de poliţie nu ar trebui angajate, asta potrivit statutului poliţistului. Aceste angajări din sursă externă s-au făcut cu încălcarea legii, pentru că s-a ajuns la un deficit de personal în perioada respectivă. Nu a fost evaluat bine necesarul de agenţi de poliţie, aşa cum nu e evaluat corect nici acum. Dacă în perioada 2007 şcolile de poliţie au pregătit mai puţini agenţi decât era necesar, acum se întâmplă invers. Promoţia din 2011 nu este încadrată în muncă. Cu ocazia reorganizării, am cerut ministerului să ţină cont de şcolarizare şi şefii din minister au refuzat. Singura probă la reorganizare a fost interviul. Agenţii din sursă externă au făcut cursuri de trei-patru luni la Slatina, dar asta nu echivalează cu cei doi ani de la şcoala de poliţie. De exemplu, eu, când am făcut Academia, am fost testat medical, psihologic, am dat probe sportive şi de limba română. Acum, după angajările din sursă externă, vezi ofiţeri care nu ştiu vorbi corect româneşte”, a declarat Vasile Lincu acum două săptămâni pentru „Ziua de Cluj”.

Îl invităm pe preşedintele Băsescu să înceapă nu curăţenia, ci o temeinică verificare a puzderiei de angajaţi numiţi Mureşan de la IPJ Cluj. Să spună IGPR câţi dintre aceşti Mureşeni au fost angajaţi pe uşa laterală a Poliţiei, adică „din afară” şi câţi au Şcoala de Poliţie.

Asta pentru că IPJ Cluj deţine recordul în ceea ce priveşte numărul de angajaţi numiţi Mureşan: 46. În timp ce, potrivit datelor furnizate de IGPR, la IPJ Alba, Bihor sau Mureş, numărul angajaţilor cu numele de Mureşan este zero. Mai departe, la IPJ Maramureş sunt doar 12 Mureşeni, iar la IPJ Sălaj 11. Cum s-au adunat toţi Mureşenii la IPJ Cluj, unde adjunct este comisarul şef Alexandru Mureşan, rămâne un mister. Mai ales că, potrivit Cărţii de telefoane a judeţului Cluj, raportul persoanelor numite Mureşan / Pop este de 1 la 8. Iar în IPJ Cluj sunt doar 50 de persoane numite Pop. Aceasta este realitatea.

Rămâne de datoria IGPR ca, dacă tot încep curăţenia personalului provenit prin angajări din afară, să lămurească dacă această realitate, conexată cu numele adjunctului IPJ, Alexandru Mureşan, este simplă speculaţie, numiri en gros pe bază de grad de rudenie sau o banală coincidenţă.

Monica Sabău

Preluare din ftr.ro