Isărescu: Nu putem apăsa brusc pe frână fără riscul unei recesiuni

Deficitul trebuia corectat şi îl corectau pieţele care nu ne mai dau finanţare, iar acest lucru accentuează recesiunea, dar şi inflaţia, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a menţionat că în final se ajungea la crize sociale şi politice în ţară.

”Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale.

Nici nu ştiam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceţi aminte, în afară de situaţia politică complicată pe care am trăit-o cu toţii, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut acelaşi impact asupra inflaţiei.

Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam.

Nu ştiam nici cât şi până unde va fi liberalizat preţul la energie electrică.

Imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza şi ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.

Baza consolidării fiscale

”Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană(…)a stat la baza consolidării fiscale aşteptate de creditori.

S-a asigurat finanţarea deficitului bugetar, păstrarea rating-ului de ţară şi accesul României pe piesele internaţionale de capital la împrumuturi.

Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai.

Când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieşiri de capital de vreo 10 miliarde de euro. Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creştere economică, nu?”, a mai transmis guvernatorul BNR.

Dacă apeşi puternic frâna…

”Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea…

În cazul unei ţări cu un mare deficit cum este România, nu făcea niciun bine, pentru că deficitul trebuia corectat.

Îl corectau pieţele, nu ne mai dau finanţare şi asta accentua recesiunea. Dar şi inflaţia, pentru că noi avem o inflaţie şi de lipsă de producţie, nu deficit de producţie.

(…)politica monetară ar trebui să aibă în vedere politica fiscală. Contextul şocurilor de partea ofertei.

Faptul că dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflaţiei, se vedea într-o recesiune mai puternică”, a mai declarat Isărescu.

Rata de politică monetară

”Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, nu am nici redus că asta mai trebuia să transmitem un semnal că inflaţia nu contează, nu poate să facă aşa ceva Banca Centrală. Ne asumăm şi anumite critici pe care le citim.

Dar credem că impactul cel puţin până acum a fost unul pozitiv în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. (…) Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare.

Deci în anul care s-a trecut am avut totuşi creştere economică moderată faţă cea din 2024, 0,6 faţă de 0,9, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul şi sperăm că prin această abordare şi în baza investiţiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creştere economică, care să nu dea inflaţie şi dezechilibre externe, vom face acelaşi lucru şi în 2024”, a explicat guvernatorul BNR.

Saltul inflaţiei din vara lui 2025

”Aproape tot saltul inflaţiei începând cu vara lui 2025 vine din energie şi gazele naturale, nu aproape tot, pentru că mai sunt şi TVA-ul şi accizele.

Am avut şi influenţe dezinflaţioniste în toamnă. Ne-au ajutat preţurile volatile, combustibilii nu s-au dus în sus, au avut o perioadă pozitivă, şi ne-au ajutat şi legumele, fructele şi ouăle.

Datele sunt concludente în acest sens, dar impactul nu a putut să compenseze decât parţial influenţa cealaltă pentru că şocurile de natura ofertei au determinat şi o înrăutăţire a anticipaţiilor inflaţioniste”, a transmis Mugur Isărescu.

El susţine că cererea a scăzut şi va scădea în continuare.