Un prânz la oraș a ajuns la 55 de lei. Cât valorează acum tichetul de masă și cu cât ar putea crește

Plafon de 50 de lei până în toamna lui 2027

Potrivit proiectului, un tichet de masă nu va putea avea o valoare nominală mai mare de 50 de lei. Plafonul ar urma să rămână valabil și în prima jumătate a anului 2027, precum și în primele trei luni din a doua jumătate, adică în iulie, august și septembrie 2027, arată profit.ro.

Majorarea de anul trecut, sub cea negociată

La sfârșitul anului trecut, patronatele și sindicatele căzuseră de acord, în Consiliul Național Tripartit, asupra unei creșteri de aproape 10 lei. Decizia finală a fost însă o majorare de sub 5 lei, de la 40,18 la 45 de lei pe zi.

Surse guvernamentale au declarat atunci pentru Profit.ro că plafonul a crescut cu doar 5 lei la cererea Guvernului, mai exact a premierului Ilie Bolojan, și în urma unui calcul făcut de Ministerul Finanțelor.

Deși proiectul a trecut cu unanimitate de voturi, reprezentanții PSD i-au acuzat pe liberali că au susținut o creștere mai mică decât cea stabilită de sindicate și patronate.

O formulă de indexare greu de anticipat

În forma actuală, legea prevede că valoarea nominală a tichetului de masă „poate fi indexată semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Normele metodologice detaliază însă calculul: ultima valoare nominală indexată se înmulțește cu indicele de creștere a prețurilor la alimente, comunicat de INS, obținut prin împărțirea nivelului mediu al indicelui din ultimul semestru complet, de 6 luni calendaristice, la nivelul mediu al aceluiași indice din semestrul anterior.

Rezultatul e o formulă complicată, care poate produce cifre neașteptate pentru decidenții politici, arată sursa citată.

Inflația și prețurile alimentelor, principalele argumente

Inițiatorii motivează nevoia de a ridica plafonul la 50 de lei prin mai mulți factori. Inflația a rămas ridicată, la 8,8% în 2024 și la 9,63% în 2025, conform datelor INS, ceea ce a dus la o creștere cumulată a prețurilor de peste 35% în ultimii trei ani.

Dobânda-cheie a BNR a urcat la 6,50%, semn al presiunii inflaționiste, iar costul vieții a crescut.

Între ianuarie 2022 și mai 2025, alimentele de bază s-au scumpit semnificativ: uleiul cu peste 47%, zahărul cu 38%, carnea de pasăre cu 32%, iar laptele cu 29%.

O masă de prânz la oraș a ajuns să coste în medie 55 de lei în 2025, între 35 și 80 de lei, în funcție de regiune.

Nu în ultimul rând, criza energetică și tensiunile geopolitice globale continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare și bugetele oamenilor, inclusiv în privința alimentelor și a serviciilor de bază.

Peste 3,2 milioane de beneficiari

În prezent, tichetele de masă ajung la mai mult de 3,2 milioane de angajați, aproape 41% din populația ocupată.

Pentru că statul colectează din ele impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale de sănătate, inițiatorii estimează că majorarea ar aduce la bugetul de stat venituri suplimentare de peste 1,5 miliarde de lei, potrivit aceleiași surse.

Inițiatorii susțin că mulți salariați nu își mai permit un prânz cu valoarea actuală a tichetului și că asigurarea unei mese în timpul programului ține deopotrivă de stat și de angajator.

Citește și: Tichetele de masă ar putea crește la 50 de lei pe zi. De ce au rămas blocate la 45 și ce propune studiul ASE