' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Deşi prezintă un risc, la doar o zi după ce spusese că reducerea CAS ar eşua după şase luni, Mugur Isărescu declară că aceasta ar fi totuşi prima măsură pe care ar lua-o, scriu jurnaliştii de România Liberă.
„Sub nici o formă nu am spus că sunt împotriva reducerii CAS. Dacă ar fi să-mi asum un risc, merg mai departe şi fac o judecată mai clară. Dacă ar fi să-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred că reducerea CAS ar fi cea mai binevenită, întrucât munca este supraîmpovărată”, a declarat miercuri Mugur Isărescu la Romania Financial Forum.
Conform lui Isărescu, aceasta ar fi o măsură benefică care ar stimula munca, având în vedere că există un dezechilibru între numărul de angajaţi şi cei care beneficiază de protecţie socială. „Raportul-cheie sau locul unde se va realiza izbânda este raportul între munca şi protecţia socială în această societate şi ştiţi că este defavorabil”, a spus Isărescu.
De asemenea, guvernatorul BNR a apreciat că măsura reducerii CAS pentru angajatori ar trebui să fie însoţită de politici structurale care să stimuleze munca, dar şi de fonduri de pensii funcţionale.
„Nu avem fonduri de pensii funcţionale. Probabil că acest mesaj trebuie repetat oricât de dureros ar fi”, a mai spus Isărescu.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, Mugur Isărescu recunoaşte că s-a înşelat când a crezut că România este capabilă de acest lucru, consemnează Jurnalul Naţional. De asemenea, guvernatorul susţine că reformele prevăzute în acordurile internaţionale şi pe care România le-a aplicat au dus la îmbunătăţirea economiei româneşti. „Eu cred că reformele din ultimii ani şi aceste acorduri (cu instituţiile financiare internaţionale n.r. – ) au dus categoric la îmbunătăţirea fundamentelor economiei româneşti, unul dintre acestea fiind deficitul bugetar. Poate că este cazul să terminăm marea dispută internă. Voi fi şi eu urecheat la rândul meu de liderii politci pentru această afirmaţie, dar cred că este nevoie să închidem acest subiect. Acordurile au fost necesare. S-a asigurat stabilitatea financiară. Căderea economică probabil că putea să fie atenuată dacă atrăgeam mai bine fonduri europene. Aceasta este soluţia, dar eu m-am fript o dată, tare de tot, crezând că ţara este pregătită să absoarbă fonduri europene şi uitaţi că nu este. M-am fript şi în 2009 şi în 2010”, a spus Isărescu.
În privinţa evoluţiei economiei româneşti în 2012, Isărescu este optimist, condiţia fiind atragerea fondurilor europene.
Eugen Rădulescu, director în cadrul Băncii Naţionale a României, consideră că în România ar fi nevoie de reducerea cu cel puţin 30% a numărului de bugetari, diminuarea putând fi făcută în interval de 2-3-4 ani, notează Gândul. El propune „scăderea numărului de unităţi teritoriale ale ministerelor şi administraţiei centrale”, reducerea numărului de inspectorate şcolare, precum şi numărul de gestionari din unităţile sanitare.
În opinia lui Rădulescu, şi impozitarea pensiilor ar reprezenta o decizie raţională economic. „Poate să îmi spună orice pensionar cât de greu îi este şi cât de puţin îi ajung banii. Aşa este, dar atât are România. Vârsta medie a pensionarilor este de sub 60 ani, din care unii mănâncă pensie de cel puţin 10 ani”, a spus Rădulescu, atragând atenţia asupra celor 900.000 de pensionari pe caz de boală.
De asemenea, Rădulescu a vorbit şi despre investiţiile care nu se justifică, nominalizând sălile de sport din şcolile din mediul rural, precum şi unele autostrazi construite la preţuri exorbitante.
„Zicem că avem prea puţine investiţii publice. Greşit. Avem prea multe investiţii publice care se fac în şcoli pe vârful dealului la care nu merg nici un elev, avem săli de sport care nu pot fi folosite, de prost ce au fost făcute, dar care costă de cinci ori mai mult decât ar costa o sală de sport normală. Avem autostrăzi care nu duc nicăieri şi care costă de cinci ori cât costă o autostradă în orice altă parte a lumii. Problema este cea a calităţii, nu a cantităţii investiţiilor publice”, a comentat Rădulescu.
