”Izolarea” lui Netanyahu, realitate sau acțiune de ochii lumii?

Netanyahu: confruntare cu Iranul cu toate costurile

Prim-ministrul Netanyahu ar putea fi pregătit să lanseze o lovitură militară independentă împotriva Iranului, fără sprijinul Statelor Unite, scrie Jerusalem Post. Este citată o reuniune a cabinetului desfășurată luni seară, când Netanyahu a spus: ”Am putea ajunge într-o situație în care să ne confruntăm singuri cu iranienii, fără sprijinul Statelor Unite – cu toate costurile asociate: cheltuieli militare și izolare la nivel mondial. Nu dorim să ajungem în acel punct, dar știm că suntem capabili să o facem”.

Într-o convorbire telefonică cu Netanyahu, pe 7 iunie, după atacul iranian cu rachete balistice, președintele Donald Trump nu a interzis în mod explicit un răspuns militar israelian, dar a transmis că dorește ca reacția să fie una limitată și proporțională. ”Suntem aproape de un acord”, i-a spus Trump premierului israelian. Dar, imediat, Israelul a lansat lovituri asupra mai multor obiective din Iran.

JD Vance: Există situații în care interesele SUA și ale Israelului diferă

Pe 8 iunie, vicepreședintele JD Vance a recunoscut că există interese divergente între Statele Unite și Israel în ceea ce privește direcția de urmat în Orientul Mijlociu. ”Israelienii și eu, scuzați-mă, Israelul și Statele Unite avem foarte multe interese comune, dar există și unele situații în care interesele noastre diferă”, a spus Vance. ”Am creat condițiile necesare pentru ceea ce președintele consideră, și cred că pe bună dreptate, că poate deveni o soluție durabilă la problema programului nuclear iranian. Israelul poate fi de acord sau nu cu această abordare, însă noi credem că ea servește în mod fundamental intereselor Statelor Unite”, a mai spus Vance.

Israelul se opune unei eventuale înțelegeri americano-iraniene care s-ar concentra exclusiv pe dosarul nuclear și ar ignora programul iranian de rachete balistice și sprijinul Teheranului pentru grupările sale aliate din regiune. Oficialii israelieni se tem că administrația Trump ar putea accepta eliminarea unor sancțiuni fără a elimina complet posibilitatea ca Iranul să fabrice arme nucleare.

Pentagon: Atenție la spionajul israelian în SUA

Declarațiile vicepreședintelui SUA au venit pe fondul relatărilor The New York Times despre interceptarea de către agențiile de spionaj israeliene a comunicațiilor negociatorilor americani care lucrează la acordul de pace cu Iranul. Agenția de Informații a Apărării (DIA) apreciază că ”capacitatea Israelului de a desfășura operațiuni de spionaj uman și de colectare de informații tehnice se află la un nivel critic”, au declarat surse oficiale pentru NBC News.

Dacă mai adăugăm și adoptarea în Camera Reprezentanților, în urmă cu o săptămână, a unei rezoluții care reduce capacitatea guvernului SUA de a continua războiul in Orientul Mijlociu, se creează imaginea unei crize în relațiile dintre Statele Unite și Israel.

Israelul poate deveni oficial cel mai apropiat partener al serviciilor SUA

Dincolo de declarațiile făcute de președintele Trump și vicepreședintele JD Vance sau de votul din Camera inferioara a Congresului, relația SUA-Israel nu pare să sufere.

Pentagonul avertizează că Israelul desfășoară acțiuni de spionaj împotriva SUA (după cum scrie The New York Times), însă în Senatul SUA este dezbătută o lege pentru finanțarea pe 2027 a serviciilor secrete SUA în care senatorul Tom Cotton a îngropat o prevedere care face ca relația dintre serviciile americane și cele israeliene să fie mai apropiată decât cea cu serviciile din Marea Britanie, Canada, Noua Zeelendă sau Australia (Five Eyes).

”Schimbul de informații va include schimb de date referitoare la amenințări de securitate cibernetică, terorism, eludarea sancțiunilor, planurile și intențiile actorilor statali și non-statali, proliferarea tehnologiilor ostile, amenințări cu rachete, sisteme aeriene fără pilot, rachete de croazieră, rachete balistice, conștientizarea domeniului aerian și spațial, precum și alte amenințări aeriene relevante pentru apărarea Israelului, a forțelor și intereselor Statelor Unite în regiune și a partenerilor de securitate regionali”.

Dublă măsură în schimbul de informații cu Israel si Ucraina

The Independent observă că noua lege prevede ca țările care semnează acorduri de normalizare a relațiilor cu Israelul ar urma să beneficieze și ele de schimb de informații cu Statele Unite, însă nu există nicio cerință ca Israelul să respecte obligații privind drepturile omului ca o condiție pentru extinderea relației de cooperare în domeniul informațiilor cu SUA. Aceasta contrastează cu legislația privind protejarea schimbului de informații cu Ucraina. Aceasta din urmă prevede că orice acord ar fi suspendat dacă ar exista ”informații credibile conform cărora un element al guvernului Ucrainei care primește sprijin de informații din partea Statelor Unite s-a angajat într-un tipar de încălcări ale drepturilor omului, atrocități sau încălcări ale dreptului conflictelor armate”.

Apoi, votul din Camera Reprezentanților pentru limitarea capacității guvernului de a desfășura operațiuni militare in Oroentul Mijlociu este mai mult simbolic. Nu va avea un efect fără să fie susținut și de Senat. Apoi, începând din 2001, niciun guvern nu s-a supus regulii constituționale de a duce război doar cu autorizarea Congresului. În al treilea rând, administrația poate invoca armistițiul cu Iranul, care este în vigoare oficial din luna aprilie, pentru a susține că în Golf nu mai este război și că orice operațiune militara poate fi catalogată drept defensivă.

Privilegiu unic acordat de Pentagon Israelului

Nu în ultimul rând, în spatele acestor divergențe aparente între SUA și Israel, se desfășoară negocieri pentru un memorandum de înțelegere foarte important. Nu este vorba despre cel cu Iranul, până la încheierea căruia președintele Trump declară, de săptămâni bune, că mai sunt câteva zile. Este vorba despre memorandumul pentru asistența de securitate pentru Israel pe zece ani. Actualul memorandum pe zece ani va expira în 2028 și au loc negocierile pentru următorii zece ani. Începând din 1998, acordat asistență de securitate în valoare de aproape 100 de miliarde de dolari Israelului.

În legea pentru finanțarea apărării pentru anul fiscal 2027, a fost introdusă, la fel ca și în legea pentru finanțarea serviciilor de informații, o prevedere pentru extinderea cooperării cu Israelul în tehnologie, dezvoltarea si testarea armelor. Nicio altă țară nu are un asemenea privilegiu. Această prevedere ar putea să supraviețuiască și schimbării de administrație din SUA, odată ce Israelul va fi inclus în ciclurile de dezvoltare a tehnologiilor militare americane.

Iran: Nimeni nu crede că Israelul nu se coordonează cu SUA

Aceste lucruri sunt percepute mai bine în Orientul Mijlociu – la Teheran, dar și la Riyadh, Abu Dhabi sau in Kuweit. Teheranul nu mai este dispus să facă distincție între atacurile SUA și cele ale Israelului. ”Nimeni nu crede că regimul sionist acționează fără coordonare cu Statele Unite”, a declarat, pe 8 iunie, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Declarațiile publice ale lui Trump prin care cere Israelului să reducă tensiunile sugerează că SUA încearcă să creeze o separare publică între propriile acțiuni și cele ale Israelului.

De-a șoarecele și pisica în Golf

Însă Iranul este hotărât să profite la maximum de avantajul obținut prin blocarea Strâmtorii Hormuz. Acum, pe 10 iunie, SUA și Iranul se atacă reciproc. După doborârea unui elicopter militar american, armata SUA a lansat atacuri asupra unor ținte din Iran. Iranul a atacat ținte în Bahrain, Kuwait și o bază americană din Iordania, folosind rachete cu rază lungă. Ambele părți au activat sisteme de apărare aeriană și au raportat interceptări. Ministrul iranian de Externe a avertizat că orice atac va primi un răspuns și mai dur.

Armistițiul din Golf există pe hârtie, însă în practică rezistă doar pentru că președintele Trump a declarat că ”în acea regiune, armistițiu înseamnă un război de intensitate redusă”. Negocierile de pace nu mai există în mod oficial – Iranul a anunțat, pe 1 iunie, că se retrage din negocieri. Președintele Trump sugerează că se poartă negocierile pe canale discrete și că încheierea memorandumului este aproape. Asta ține prețul petrolului la cotații sub pragul critic, în vreme ce în Golf intră deja jumătate din numărul navelor din perioada de pace.

SUA riscă să piardă încrederea aliaților din Golf

Totul pare să sugereze că administrația SUA a este blocată într-un conflict asupra căruia a pierdut controlul. Puterile regionale care mizează pe escaladare sunt cele care îl controlează. Premierul Netanyahu, cu alegerile apropiindu-se, are interesul să escaladeze. Regimul de la Teheran demonstrează ca va riposta imediat. În plus, Teheranul a înregistrat un succes legând pacea din Golf de interesele Hezbollahului din Liban și de războiul Israelului în Liban.

În plus, SUA riscă să piardă din capitalul de încredere pe care îl avea în Golf. Monarhiile din Golf sunt aliații SUA. EAU au recunoscut Israelul, semnând Acordul Abraham. Însă războiul inițiat de SUA și Israel nu este în interesul lor. Iranul a lovit instalații energetice și de desalinizare, progresele diplomatice cu Iranul din ultima perioadă au fost anulate. SUA nu au ținut suficient cont de interesele acestor state, implicându-le indirect în conflict și apoi nereușind să le protejeze eficient.

Omanul (”stăpânul” strâmtorii Hormuz împreună cu Iranul) a sugerat revizuirea strategiilor de securitate. Iar Arabia Saudită și Pakistan au semnat un acord de apărare reciproca cu o clauza tip Articol 5 NATO. Pakistanul a trimis trupe, avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană în sprijinul saudiților.