Acţiunea „PACIFIC-84”. Cu Securitatea la olimpiadă

Cea mai bună performanță din istorie

Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles au reprezentat vârful performanței sportului românesc. La această ediție, România a obţinut locul 2 în clasamentul pe medalii de aur (după SUA) şi un total de 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz. A fost cea mai bună performanță a României la jocurile olimpice din toate timpurile.

Performanța României a fost însă facilitată de Războiul Rece, al cărui tentacule s-au întins și în domeniul sportului internațional. URSS și țările socialiste au boicotat olimpiada, ca replică la boicotul SUA la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980.

Au existat însă trei țări socialiste care au refuzat să se alinieze ordinelor de la Moscova: China, Iugoslavia și România. România a folosit, de această dată, sportul pentru a-și demonstra așa zisa independență față de Moscova.

Jocurile Olimpice din 1984. Partea nevăzută

A existat, însă, și o parte nevăzută a participării la această olimpiadă. Cu toate că sportivii români erau priviți de întraga lume ca niște eroi, regimul îi considera un risc de securitate. De aceea, sub numele de cod „PACIFIC-84”, Securitatea a declanșat o monitorizare permanentă a sportivilor. Aceștia erau urmăriți de către ofițeri sub acoperire, chiar și la masă sau în momentele de relaxare.

Cea mai mare teamă a regimului de la București era că, profitând de gloria olimpică, sportivii vor cere azil politic. Acest lucru se mai întâmplase în trecut. De aceea, Securitatea a trimis ofiţeri sub acoperirea de „activişti sportivi” care să însoțească delegația. De asemenea, din rândul sportivilor și tehnicienilor sportivi, fuseseră recrutați informatori care trebuiau să raporteze ofițerilor orice activitate suspectă.

„Astfel, din totalul de 303 persoane care erau propuse pentru formarea delegaţiei (la 18 aprilie 1984), 54 erau informatori, urmând să se încerce recrutarea altor 9. În tabelul de mai jos privind Situaţia Operativă este evidenţiat numărul informatorilor pe fiecare disciplină sportivă care făcea parte din delegaţie. Cei mai mulţi erau la caiac-canoe şi lupte (fiecare câte 6), gimnastică şi lupte (fiecare câte 5), urmate de box, handbal, scrimă şi tir (fiecare câte 4), atletism, haltere, judo (câte 3) şi unul singur la înot. Alţi 6 informatori fuseseră recrutaţi din „suprastructură” (probabil tehnicieni).”, se arată în postarea CNSAS.

Delegația definitivă a fost alcătuită din 207 persoane, dintre care 152 de sportivi şi 55 de tehnicieni, însoţită de 3 ofiţeri de Securitate.

„Delegaţia definitivă (la 5 iunie 1984) era compusă din 207 persoane, 152 de sportivi şi 55 de tehnicieni, însoţită de 3 ofiţeri de Securitate: Lt. colonel MIHAI MIHAI – ofițer specialist I la Direcția I, coordonator al problemei sport; Maior MUTU CONSTANTIN FLOREA – ofițer specialist II la Direcția a IV-a – care asigura contrainformativ Clubul sportiv „STEAUA”; Căpitan IANCU VASILE – ofițer specialist III la Direcția I – care răspundea contrainformativ de Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport.!”, mai scrie sursa citată.