„La Blouse Roumaine” de Matisse, în România

Românii pot vedea în premieră celebra pictură „La Blouse Roumaine” a lui Henri Matisse.  Capodopera emblematică a modernităţii universale, parte a colecţiei permanente a Centre Pompidou din Paris, părăseşte Franţa pentru prima oară fiind împrumutată în mod excepţional pentru expoziţia „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”. Aceasta va fi deschisă din 21 noiembrie la Muzeul Naţional de Artă al României.

Expoziţia va include peste 320 de piese în care ia românească va fi reprezentată în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume, desene animate şi manuale şcolare.

Faimoasa lucrare va funcţiona în expoziţie drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare şi propagandă naţională românescă prin ie, mutat de Matisse într- un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariţia strategiilor artistice Pop Art.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză şi internaţională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală – sunt  prezentate în expoziţie, pentru a releva cele două planuri majore şi corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic şi cel decorativ-comercial.

„România- reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziţie, nu o luare de poziţie în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecţia relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ şi totodată ideologic în care ia şi costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică şi uneori de impunere vizuală a românităţii.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR şi din diverse muzee naţionale şi internaţionale, din colecţii private şi de la artişti contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecţie şi bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Acoperirea istorică şi geografică amplă a expoziţiei contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorităţi din România (maghiară, germană), ci şi prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova şi Bulgaria, pentru a pune în evidenţă asemănările şi deosebirile, influenţele şi constantele.

Expoziţia şi catalogul care o însoţeşte reliefează utilizarea în artă a costumului popular şi mai ales a iei în formarea, transmiterea şi impunerea unor veritabile discursuri de constituire a identităţii naţionale, din cele mai vechi timpuri pînă la ora actuală.

Reprezentările iei în arta românească din secolul XVI vor fi urmate de primele reprezentări decis ideologice şi propagandistice, din secolul XIX, precum reprezentarea Mariei Bibescu de către Constantin Lecca şi Carol Popp de Szathmari şi a Mariei Rosetti – ca simbol al Patriei române – de către Constantin Daniel Rosenthal şi apoi de Nicolae Grigorescu şi epigonii săi, de campania fotografică şi picturală de legitimare naţională a familiei regale prin ie şi costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), de re-conceperea iei în reprezentările artei specificului naţional din perioada interbelică, dar şi în avangarda românească. Revenirea la ie ca factor vizual identitar social şi naţional în arta realist-socialistă şi în arta oficială a regimului comunist este pusă în contrast cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist şi anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor 80 şi cu incursiunile
subversive ale artei critice actuale.

Redarea fenomenului aproprierii politice a iei ca instrument de propagandă naţională şi internaţională, după anii 90 este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală şi prin documentarea unor realizări şi mai ales a unor excese politice şi de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă.

Drept fundal al acestei tendinţe istorice de impunere a iei ca vehicul standard al identităţii, expoziţia prezintă punctual, pe tot parcursul ei, contrastul cu vestimentaţia comună reală, cu moda curentă în diverse epoci, de la hainele „nemţeşti” ale burgheziei la hainele aristocraţiei franţuzite şi de la uniformele militare ale primei jumătăţi a secolului XX la moda monotonă a perioadei comuniste sau cea explozivă şi diversă a perioadei post-1989. Pe fundalul istoric al acestor mode cotidiene se decupează modelul transistoric, ideologic al iei şi folosirea ei identitar-naţională, cu plusurile şi cu minusurile ei şi cu riscurile inerente, pe care expoziţia de la MNAR le face vizibile şi accesibile societăţii noastre pentru a îndemna la atenţie, reflecţie şi creaţie.

Pe parcursul expoziţei vor fi organizate simpozioane, dezbateri şi prezentări, concerte şi proiecţii de filme legate de subiectul iei şi portului popular.

Expoziţia include un spaţiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-şi facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii şi familii intr-o atmosferă relaxată şi creativă.

O expoziţie realizată în parteneriat cu Fundaţia Amzei.