„Magazinul de păpuși”, spectacol al Studioului de Balet pentru Copii și Tineret al Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă astăzi, începând cu ora 18:30, spectacolul pentru copii Magazinul de păpuşi.
Studioul de Balet pentru Copii și Tineret al Operei Naționale București a fost înființat în anul 1982 de către Magdalena Rovinescu, școala de balet pentru copii funcționează de atunci, fără întrerupere. Condus artistic de fosta prim-balerină a Operei Naționale București, Studioul de Balet și-a propus și a reușit să descopere și să promoveze tinere talente care poartă faima baletului românesc în întreaga lume.
Viitorii balerini sunt selecționați și repartizați în clase de balet specializate în dans clasic, de caracter, modern și contemporan. În fiecare an, munca lor este aplaudată și recunoscută în spectacolul devenit deja tradițional Magazinul de păpuși.
„Elevii mei îmi mențin dorința de a dansa și mă fac ca uneori să mă simt… copil. Studioul de Balet își propune să atragă copiii și tinerii spre artă, promovează simțul estetic și educă într-o manieră modernă și eficientă caracterele tinerilor”, se destăinuie Magdalena Rovinescu
Sensibilă și severă, Magdalena Rovinescu îi învață pe copii să se miște cu eleganță, să asculte muzica de balet, să aibă o ținută dreaptă și frumoasă, să-și disciplineze pașii, să iubească muzica și dansul, într-un cuvânt contribuie la educația artistică și la conturarea unei personalități de excepție.
A fost prim-solistă a Operei Naționale București; Referent consilier la Ministerul Culturii 1994. Facultatea de Drept.
Sensibilă și severă, Magdalena Rovinescu îi învață pe copii să se miște cu eleganță, să asculte muzica de balet, să aibă o ținută dreaptă și frumoasă, să-și disciplineze pașii, să iubească muzica și dansul, într-un cuvânt să contribuie la educația artistică și la conturarea unei personalități de excepție.
Magdalena Rovinescu a fot distinsă cu Premiul I pentru Spărgătorul de nuci la „Festivalul și concursul școlilor de artă”; Bursa Leningrad – Rusia. Spectacol Giselle de A. Adam, Marele Pas de deux clasic actul I; Bursa „Dans Contemporan” Dresda – Germania; Diplomă de merit și premiul special al juriului pentru profesor de balet la Concursul Internațional Danta_Europa 2010 și Eurodans 2010;
Soprana Katjia Levin, invitată în „Nabucco”
Vineri, 15 iunie, la ora 18:30, sunteţi invitaţi la spectacolul Nabucco de Giuseppe Verdi, în regia lui Hero Lupescu, scenografia George Doroşenco, coregrafia Doina Andronache, asistent de regie Cristina Costescu, maestru de cor Daniel Jinga. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mihnea Ignat – invitat.
Pentru această reprezentație publicul spectator o va putea urmări în rolul Abigaille pe soprana Katjia Levin.
Spectacolul Nabucco de Giuseppe Verdi este una dintre cele mai longevive creații din istoria Operei Naționale București. Pentru această producție, regretatul regizor Hero Lupescu, unul dintre cei mai apreciați creatori de spectacole din istoria teatrului liric românesc, obișnuit să lucreze cu ansambluri mari, a reușit să dea o personalitatea deosebită Corului, transformându-l într-un singur personaj, la fel cum era perceput rolul său în teatrul antic.
Premiera operei pe scena bucureșteană, în luna octombrie a anului 1987, a reprezentat un act revoluționar din partea artiștilor ce a reușit să transceadă în timp, rămânând în repertoriu vreme de 30 de ani.
În distribuţie: Ștefan Ignat (Nabucco), Katjia Levin (Abigaille), Sorana Negrea (Fenena), Șerban Cristache – debut (Ismaele), Marius Boloş (Zaccaria), Filip Panait (Marele Preot), Ciprian Pahonea (Abdallo), Andreea Novac (Anna)
Solişti balet: Adina Manda (debut), Narcis Niculaie, Raul Oprea
Parafraze cu parfum interbelic – o nostalgie cu părinţi, o descoperire pentru copii
Opera Națională București prezintă sâmbătă, 16 iunie, și duminică, 17 iunie, începând cu ora 14:00, în foaier, spectacolul Parafraze cu parfum interbelic – o nostalgie cu părinţi, o descoperire pentru copii, cu muzică din repertoriul interpreților Maria Tănase, Zavaidoc, Dorel Livianu, Cristian Vasile, Jean Mascopol, Titi Botez şi texte din creaţia autorilor Anton Pann, Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Constantin Tănase, Adrian Păunescu.
Concepția, aranjamentele muzicale și realizarea spectacolului sunt semnate Smaranda Morgovan, care va asigura şi conducerea muzicală.
Participă pianista Eugenia Victoria Șandru, violonista Irina Furdui, flautista Petra Pană, soliştii Andrei Lazăr, Sorana Negrea, Daniel Filipescu, actorii Tudor Morar, Liviu Popa, Tudor Morgovan, Răzvan Răduță, Corul de Copii al Operei Naționale București.
„Frumoasa din Pădurea Adormită”, spectacol de balet pe scena Operei Naționale București
Sâmbătă, 16 iunie, la ora 18:30, nu rataţi spectacolul de balet Frumoasa din Pădurea Adormită de Piotr Ilici Ceaikovski.
Regia și coregrafia poartă semnătura lui Vasily Medvedev și Stanislav Fečo, decorul, costumele și light design-ul sunt realizate de Pavol Juráš. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu.
Coregrafii Vasily Medvedev și Stanislav Fečo promit publicului o experiență unică: „Este o onoare să montăm spectacolul Frumoasa din Pădurea Adormită alături de corpul de balet al Operei Naționale București, un tribut adus marelui coregraf Marius Petipa cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea artistului. Geniul muzicii lui Piotr Ilici Ceaikovski redă cu finețe celebrul basm bazat pe contrastele dintre bine și rău. După traversarea a trei secole, acest spectacol de balet încă stârnește curiozitatea audienței de toate vârstele. Întrucât am crescut cu acest titlu legendar și am evoluat într-un număr considerabil de producții ale spectacolului Frumoasa din Pădurea Adormită, am încercat să conservăm cele mai semnificative tradiții din patrimoniul baletului clasic și, alături de un scenariu inedit și costume de poveste, să oferim o emoție de neuitat audienței.”
„La Bohème” de Giacomo Puccini, pe scena Operei Naționale București
Duminică, 17 iunie, la ora 18:30, puteţi viziona spectacolul La Bohème de Giacomo Puccini, în regia lui Ionel Pantea. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Alberto Veronesi – invitat.
Spectacolul este construit ca o frescă de epocă, dar fără a respecta perioada în care au plasat acțiunea libretiștii, adică prima jumătate a secolului XIX- lea. Convins de faptul că, pentru această operă, Puccini s-a inspirat din propriile experiențe ale anilor săi de studenție, regizorul Ionel Pantea și echipa sa de creație au mutat acțiunea peste câteva decenii, către finalul secolului, în Parisul anilor 1880-1890.
Astfel, scenografii Ștefan Caragiu și Liliana Cenean au recreat cu fidelitate atmosfera Cartierului Latin din această perioadă, cu celebra cafeanea „Momus” și vânzătorii ambulanți de pe străzile orașului, imaginea unei mansarde întunecate, adăpost pentru artiștii vremii, zorii unei zile aproape de bariera Parisului etc. Practic, spectacolul este o producție tradițională de operă, cu accent pe adevărul istoric și pe interpretarea personajelor, așa cum le-au dorit autorii. Personajele din La Bohème retrăiesc astfel pe scena Operei Naționale București realitatea crudă dată de statutul tinerilor artiști în epoca lui Puccini, dar din care ei reușesc să evadeze uneori prin creație, iubire și vis.
„Cred că este opera cea mai iubită și mai des reprezentată din creația pucciniană. Am dorit o operă pe bune, convingătoare și vie, făcută cu noimă și armonie, cultivând spontaneitatea, naturalul ca valoarea, care să pună în fapt visele echipei. Doresc acestui spectacol să-i bucure pe bucureșteni și nu numai, astfel încât să savureze timp îndelungat această producție”, mărturiseşte regizorul Ionel Pantea
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.