Iată comunicatul Parchetului European condus de Kovesi:

„Avertizorii de integritate sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și de urmărire publică.

Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor) are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European.

Dacă nu reușiți să protejați avertizorii, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a reținut că la 29 iunie 2022 Camera Deputaților din România a adoptat în cele din urmă o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor.

Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de descurajare a potențialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de detectare a fraudelor cu bani UE.

De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent ce asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupție sau alte încălcări ale Dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.

În plus, este important de amintit că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă privind alocarea pentru biroul EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunile sale.

Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu ultimele evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE ( nr- condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept)”.

Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate, pentru transpunerea unei directive europene, proiect care a stârnit acuzații din partea USR.

USR a anunțat că va transmite oficialilor europeni faptul că PSD şi PNL ”au măcelărit legea de protejare a avertizorilor de integritate”.

În acest sens, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe depune, joi, o informare adresată vicepreşedintei Comisiei Europene Vera Jourova „cu privire la măcelărirea legii de protejare a avertizorilor de integritate de către coaliţia PSD-PNL-UDMR”, conform unui comunicat de presă al formaţiunii.

Potrivit acestuia, „în loc să transpună în legislaţie o directivă europeană care protejează avertizorii de integritate, coaliţia PSD-PNL-UDMR, în frunte cu Laura Vicol, avocata interlopilor şi şefa pusă de PSD la Comisia juridică, a ciopârţit legea”.

„În forma actuală, legea nu mai protejează avertizorii: au eliminat prezumţia bunei credinţe a avertizorului; raportările avertizorilor trebuie distruse obligatoriu după doi ani de zile; avertizorii au dreptul de a divulga public informaţiile privind încălcarea legii doar după trei luni de zile şi doar dacă au raportat intern în prealabil, mecanismul de raportare intern a devenit inaplicabil la nivelul localităţilor mici, unde primarii şi baronii sunt stăpâni; au eliminat raportarea anonimă şi au redus mult amenzile pentru cei care persecută avertizorii”, susţine reprezentantul USR.

De asemenea, el adaugă că „PSD, PNL şi UDMR vor să-i vadă dispăruţi pe-aceşti avertizori de integritate”.

„Şi e simplu să înţelegem de ce. Corupţii sunt ei. Faptele penale ei le fac. Abuzurile ale lor sunt. Vor să le închidă gura avertizorilor, să le facă imposibile denunţurile, să îi expună, să-i lipsească de orice protecţie. De ce? Ca să nu mai aibă nimeni curajul să îi dea pe corupţi către presă, către DNA, să nu mai aflăm noi, cetăţenii, ce mizerii fac ei. PSD, PNL şi UDMR au votat o lege ciuntită, pentru că lor nu le pasă ce riscă România, ei vor să se pună pe ei la adăpost să poată fura liniştiţi”, explică europarlamentarul USR.

Potrivit USR, „riscurile adoptării în această formă a legii înseamnă încălcarea unui jalon important din PNRR, amenzi pentru infringement pentru că directiva nu a fost transpusă corect în legislaţie, îndepărtarea de obiectivele României de ridicare a MCV şi aderare în spaţiul Schengen”.

De asemenea, „gravitatea situaţiei este dovedită şi de anunţul procurorului european Laura Codruţa Kovesi, care analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în cazul României”, se menţionează în comunicatul USR.

Proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii.

Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Proiectul vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Raportările se înscriu într-un registru, în format electronic, şi vor conţine cel puţin: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorităţi, instituţii publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz.

Autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, de drept privat păstrează evidenţa tuturor raportărilor primite cu respectarea cerinţelor privind confidenţialitatea. Raportările se păstrează 2 ani, apoi se distrug.

După tumultul creat de Opoziție și de G4media, preşedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu a precizat că legea de protejare a avertizorilor de integritate nu a fost încă promulgată și că, în cazul în care analiza actului normativ va duce la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, atunci acestea vor fi efectuate.

„Suntem în contact permanent cu cei de la Comisia Europeană în privinţa transpunerii de directive, dar şi pe alte teme. Legea nu a fost deocamdată promulgată. Ea a ieşit într-o formă agreată din Senat, dar au fost anumite modificări la Camera Deputaţilor care au generat controverse. Este o lege care transpune Directiva (UE) 2019/1937, deci e firesc ca Comisia Europeană să urmărească modul în care se realizează acest proces legislativ. Termenul de transpunere a fost deja cu mult depăşit. Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, acestea se vor face”, a precizat Alina Gorghiu, joi pentru G4Media.