Laşi, ignoranţi, panicaţi

Suntem aici, în România, suficient de laşi, de ignoranţi şi de panicaţi pentru a nu înţelege un personaj precum Diana Şoşoacă.

Laşi, ignoranţi, panicaţi

Suntem aici, în România, suficient de laşi, de ignoranţi şi de panicaţi pentru a nu înţelege un personaj precum Diana Şoşoacă.

Suntem aici, în România, suficient de laşi, de ignoranţi şi de panicaţi pentru a nu înţelege un personaj precum Diana Şoşoacă.

Ce-i drept, în parte, ne ajută şi personajul să nu-l înţelegem. Doamna Şoşoacă îşi face public, zilnic, manifestul dezideratelor sale, care în esenţă ţin de apărarea drepturilor omului, dar nu a făcut public niciodată un tablou complet al argumentelor sub care ea consideră că drepturile omului sunt în pericol.

E tot mai clar că ne aflăm la începutul celei de-a patra revoluţii industriale şi că acest fapt impune o mare resetare a ordinii mondiale. Fie şi numai pentru că inteligenţa artificială actuală are să lase fără locuri de muncă extrem de mulţi reprezentanţi ai aşa-zisei clase de mijloc.

Niciodată însă doamna Şoşoacă nu a descris în clar cum legile de după Nürnberg au ajuns să interzică experimentele medicale direct pe oameni şi de ce actualele vaccinuri încalcă acele legi. Multă lume, de aceea, ar putea crede că activismul ei protestatar are prea puţin temei. Las’ că, la noi, drepturile omului nu sunt considerate ceva demn de a fi apărat…

Fără excepţie, guvernele au acceptat ca faza experimentală 4 a cercetării vaccinurilor să fie aplicată direct pe populaţie. Faţă de acest consens internaţional, protestatarii acestei etape a pandemiei ar putea fi consideraţi nişte naivi. Naivi au ba, realitatea este că protestatarii susţin ceva ce până la pandemie şi guvernele susţineau.

Legile post-Nürnberg în chestiunea experimentelor medicale nu s-au schimbat. Protestatarii de azi nu vor să fie schimbate. Guvernele ştiu oare ce vor? Dacă ne luăm după premierul nostru, pare că guvernamentalii ar vrea să-i treacă pe protestatari în rândul teroriştilor. Dar nu e nevoie să ne luăm după domnul Câţu. Ajunge să ne uităm la intervenţiile extrem de brutale ale poliţiilor asupra manifestanţilor paşnici care protestează în contra experimentării pe populaţie a fazei 4 din cercetarea vaccinurilor.

Avem, pe arii extrem de largi ale lumii civilizate, proteste cu temei care sunt risipite de nişte forţe de ordine a căror justificare nu e alta decât că execută un ordin. Cu acest argument, al ordinului, au încercat să se apere şi liderii nazişti la Nürnberg, dar judecătorii de acolo au considerat că apărarea lor nu era validă.

Acum nu participăm la un proces judiciar, ci la unul de rescriere a practicilor fără respectarea legilor în vigoare.

Luaţi de valul evenimentelor cotidiene, moderatorii care o invită în emisiunile lor pe senatoarea Şoşoacă nu-şi fac timp să o chestioneze fără grabă (şi, eventual, fără rating) cu privire la conflictul actual dintre legalitate şi urgenţa nevoii de securitate sanitară. Pun cu adevărat aceşti protestatari în pericol securitatea sanitară? Ori avem de-a face cu un proces în care nevoia de securitate sanitară are a rescrie vechea legalitate?

Cât despre răspunsul la întrebarea dacă omenirea are, acum, reale nevoi speciale de securitate sanitară, acest răspuns depăşeşte puterile doamnei Şoşoacă şi, în genere, puterile oricărei persoane care nu are resursele financiare şi mediatice ale unui Bill Gates.

Acum, Occidentul a intrat într-o conjunctură în care o mare parte a omenirii aşteaptă să apară disidenţii acestei conjuncturi. Voci mult mai ofensive decât ale puţinilor economişti cu prestigiu care au constatat că globalizarea a promis mai multă egalitate, dar a produs o mare creştere a inegalităţii. Deocamdată, cea mai auzită e vocea lui Yuval Noah Harari, care avertizează că a patra revoluţie industrială a sacrificat deja prea mult din democraţie şi e pe cale să sacrifice şi umanismul.

Autorii cei mai interesanţi ai epocii ce va urma au a fi cei care nu se vor putea împăca cu cyborgizarea inteligenţelor omeneşti. Hollywoodul a prezentat deja o largă paletă de posibilităţi îngrijorătoare ale acestei cyborgizări. Pare că lumea s-a distrat mult, dar nu s-a îngrijorat destul. Măcar de consecinţa ce are a fi segregarea radicală a cyborgilor de populaţia „clasică”, fără implanturi de inteligenţă artificială… Selecţia naturală din teoria evoluţiei? Adio! Trăiască selecţia dirijată din centre omeneşti, prea omeneşti de putere!

A apărut, iată, în 2020, sub pandemie, medicina cu diagnosticul mai probabilistic ca vremea. Cu asemenea invenţii, sănătatea publică poate deveni o chestiune de biopolitică. Visul lui Mengele…

Distribuie articolul pe:

36 comentarii

  1. Interesant, fascistul de bodega n-a speriat pe cineva, a fost ales inca o data (oare?), idem nazistul paltonar, austriac prin sustinere fatisa si obraznica. Toti curajosii copii ai lui Onan au sarit la gaturile a doua femei care au mai ramas sa le apere drepturile. Pe a doua v-o las sa o ghiciti, ajutor: nu e monika mengele makovei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.