Lovite de o nouă lege a presei, iniţiată de acelaşi guvern conservator al Fidesz, ziarele din Ungaria au oferit mai mult opiniile despre noua constituţie publicate de presa internaţională şi mai putin o viziune proprie, scrie politics.hu.
Editorialistul ziarului „Nepszabadsag” scrie că noua lege este „constituţia lui Viktor Orban” şi că partidul Fidesz se comportă ca şi în opoziţie, fiind preocupat să distrugă, nu să creeze. Editorialul mai arată că noua constituţie şi-a propus să forţeze orice altă guvernare să conducă în stilul ultraconservator al celei actuale.
Mai optimistă, publicaţia „Vilaggazdasag” scrie că Ungaria rămâne o democraţie, dar în care va fi mai greu de trăit, o dată ce limitele puterii deţinute de autorităţi nu mai sunt atât de clare ca şi până acum.
„Magyar Nemzet” şi „Magyar Hirlap” arată însă că ţara avea nevoie de o constituţie care să o înlocuiască pe cea „temporară” adoptată în 1989.
„În majoritatea statelor, constituţia depăşeşte sfera negocierilor dure din politica internă şi este dincolo de certurile din parlament. Este un document în jurul căruia se poate uni naţiunea, un set de principii fundamentale care articulează o viziune a naţiunii. Nu şi în Ungaria”, scrie blogul „The Economist”, care critică atitudinea opoziţiei ungare, care a refuzat să participe la consultările care au premers redactarea constituţiei. Revista britanică mai arată că Ungaria avea nevoie de o cosntituţie noua, pentru că aceea care este în vigoare este „un gulaş legal”, cu fragmanete care dăinuiesc de la impunerea regimului comunist, în 1949, şi altele de la căderea sa, în 1990.
„The Economist” mai arată că despre lipsa de transparenţă a consultărilor pentru noua constituţie s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia, organismul consultativ al Consiliului Europei.
„Suddeutsche Zeitung”, de orientare liberală, scrie că noua lege fundamentala a Ungariei reflectă spiritul intoleranţei şi al naţionalismului. Constituţia stabileşte că Ungaria trebuie să reprezinte toţi ungurii, inclusiv pe cei care trăiesc în statele vecine.
Publicaţia belgiană „Le Soir” scrie că noua constituţie este „ultraconservatoare”, că insistă pe valorile familiei, face referire la Dumnezeu şi că iniţiativa adoptării sale este un „puci constituţional”. Prin aceasta Fidesz încearcă să-şi asigure controlul asupra puterii şi după următoarele alegeri.
„La Libre Belgique” arată că legea fundamentala aduce atingere drepturilor omului şi este o unealtă prin care premierul actual vrea să-şi consolideze puterea.
„Le Monde” este îngrijorat de minimizarea rolului regimului lui Miclos Horthy, liderul Ungariei din perioada 1920-1944, şi caracterizează constituţia drept ultraconservatoare.
„The New York Times” este preocupat de noul mod de adoptare a bugetului şi de reducerea rolului Curţii Constituţionale. Dacă parlamentul nu poate vota bugetul, preşedintele are dreptul să dizolve legislativul, arată noua constituţie. „Decizia socialiştilor şi liberalilor de a boicota votarea proiectului de constituţie reflectă nu numai controversa din jurul legii fundamentale, ci şi modul în care aceasta a fost redactată şi polarizarea politică vizibilă încă de la prăbuşirea URSS”, scrie cotidianul american.
Şi oamenii de afaceri unguri şi cei din străinătate critică noua constituâie, scrie Deutsche Welle. Mediul de afaceri consideră că prevederile constituţionale vor îngreuna adoptarea monedei euro. La fel, se prevede că deficitul public va fi stabilit la maximum 50% din PIB-ul din anul precedent, cu excepţia unor circumstanţe extraordinare. În acest moment, Ungaria are un deficit de 80% din PIB.
La începutul acestui an, în Ungaria a intrat în vigoare o lege a presei care instituie o Autoritate naţională a mass-media, formată exclusiv din persoane numite, pentru un mandat de nouă ani, de partidul de guvernământ, care poate aplica amenzi de până la 730.000 de euro posturilor de televiziune, dacă acestea publică informaţii care ameninţă „interesul public, ordinea publică şi moralitatea”, dar şi „informaţii parţiale” sau „neechilibrate politic”. Legea permite aminititei Autorităţi să aibă acces la documentele jurnaliştilor şi să ceară divulgarea surselor folosite de aceştia.
Guvernul Orban a ripostat la criticile venite din partea Comisiei Europene, arătând că legea a fost redactată punând cap la cap paragrafe din legile unor state occidentale recunoscute pentru respectarea libertăţii de exprimare şi că Ungaria nu va modifica legeal, dacă aceste ţări nu o vor face la rândul lor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.