Legea pensiilor – cine pierde, conform sindicaliștilor

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii îi sancţionează pe cei care sunt încă activi şi le creează nişte orizonturi de aşteptare false, singurii beneficiari reali ai acestei legi fiind cei aflaţi la pensie, a susținut, miercuri, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

„Este o lege care îi sancţionează pe cei care sunt încă activi şi le creează nişte orizonturi de aşteptare false. Singurii care vor fi, să zic aşa, beneficiari în mod real a prevederilor acestei legi sunt cei care astăzi sunt în pensie, dar atrag atenţia şi atragem atenţia asupra următorului element. Aceste creşteri prevăzute, unele pentru noi sunt absolut inexplicabile. Deci nu mai discutăm de procente de genul 13,8%, 5,6% şi aşa mai departe, ci discutăm de procente cuprinse în toamna anului viitor între 45% şi 89%, deci nişte creşteri de pensii „wow”. Toate astea în opinia noastră nu sunt decât elemente cu caracter electoral şi sincer nu ştim în ce măsură ele vor putea în anii care urmează să mai fie susţinute din punct de vedere financiar decât cu sacrificii pentru ceilalţi care vin pe mai departe în piaţa muncii, cei care au rămas şi cei care vin. Notificăm Comisia. Sperăm să avem un dialog eficient cu ei, pentru că, din păcate, în ţara noastră nu am găsit disponibilitate de dialog”, a afirmat Dumitru Costin, într-o conferinţă de presă.

Acesta a menţionat că organizaţia nu consideră că acesta ar putea să fie un jalon îndeplinit corect, ” în momentul în care bagi într-o lege de o astfel de importanţă, o sumedenie de vulnerabilităţi, de lucruri sau principii, mecanisme, instrumente care pot fi schimbate de la un an la altul”.

„Nu mai există absolut niciun fel de predictibilitate în sistemul public de pensii. Dimpotrivă, toate aceste instrumente vor deveni nişte instrumente electorale în mâna celor care ne vor conduce în anii care urmează şi, în funcţie de interesul de moment, vor şti cum să jongleze cu el. Nu pare să fie soluţia pe care o aşteptam noi şi nici măcar Comisia Europeană. Nu cred că aşa ceva era aşteptat”, a spus Dumitru Costin.

Potrivit sursei citate, BNS a notificat săptămâna trecută Comisia Europeană asupra procedurii de adoptare a proiectului.

„Blocul Naţional Sindical a notificat în scris Comisia Europeană în seara zilei de joi săptămâna trecută. L-am informat pe comisarul european Schmit (comisarul european responsabil de portofoliu pentru Muncă şi Drepturi Sociale, Nicolas Schmit – n.r.) asupra faptului că, din păcate, adoptarea acestui proiect de lege se face pe un mecanism prin care pur şi simplu ni se pune pumnul în gură, fără a ni se dea posibilitatea de a evalua, a propune corecţii pentru acest proiect de lege. Şi am promis comisarului european că vom reveni în cursul acestei săptămâni cu rezultatele analizei noastre tehnice asupra proiectului de lege”, a adăugat preşedintele BNS.

Dumitru Costin a prezentat în cadrul conferinţei de presă o analiză în aceste sens, atrăgând atenţia asupra 8 probleme pe care le ridică proiectul de lege.

Astfel, conform analizei, vârsta de pensionare pentru femei va creşte eşalonat la 65 de ani până în 2035.

În noua lege se introduce noţiunea de stagiu de cotizare contributiv, respectiv pentru stagiul minim şi stagiul complet sunt luate în calcul doar perioadele efectiv contributive. În document se arată că Legea noua deşi recunoaşte perioadele necontributive ca fiind asimilate, acestea nu mai sunt cuantificate în stagiul minim de cotizare, excepţie făcând concediul pentru creşterea copilului care este asimilat de lege stagiului contributiv. Prin aceasta prevedere în fapt Guvernul operează o creştere a stagiului de cotizare minim şi cel complet.

De asemenea, analiza menţionează faptul că „într-o formulare extrem de ambiguă se introduce în legea nouă posibilitatea de a creşte vârsta de pensionare, stagiul minim cât şi complet de cotizare, cu trimitere la un raport al Comisiei Europene referitor la speranţa de viaţă. Raportul invocat prevede deja o creştere accentuată a speranţei de viaţă, atât la femei, cât şi la bărbaţi începând cu 2030, însemnând că Guvernul pregăteşte terenul pentru o nouă creştere a vârstei de pensionare în perioada nu foarte îndepărtată, pentru că până în 2030 mai sunt doar 6 ani”.

Potrivit analizei BNS, sunt penalizaţi cei ce au lucrat în condiţii de muncă speciale sau deosebite mai mult de 21 de ani. Reducerea vârstei pentru cei ce au lucrat 30 de ani în condiţii deosebite este de 3 ani, iar pentru cei ce au lucrat în condiţii speciale 26 ani reducerea e de 2 ani.

„În mod absolut bizar legea nouă pare să stimuleze pensionarea anticipată. Pensia anticipată din legea actuală se acordă cu maxim 5 ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru cei ce aveau peste 8 ani de stagiu peste stagiul complet de cotizare. În acest caz pensia nu era diminuată, iar cei pensionaţi astfel nu aveau dreptul să cumuleze pensia cu salariul. Legea nouă consideră că te poţi pensiona cu 5 ani înainte de vârstă dacă ai stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani peste stagiul complet de cotizare, caz în care pensia este considerată pensie pentru limita de vârstă şi se poate cumula pensia cu salariul. Chiar şi pentru pensionarea anticipată parţială devenită în legea nouă pensionare anticipată, penalizările sunt mai mici în nouă lege. În legea actuală se prevede o reducere de 0,5% pentru fiecare lună până la 1 an, până la 0,25% până la 5 ani, iar în legea nouă penalizările sunt între 0,4 şi 0,2%”, se spune în document.

Totodată, BNS atrage atenţia că în caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare. Accidentele de muncă au acelaşi tratament că accidentele obişnuite, nu se precizează în lege care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate, probabil se vor preciza aceste stagii prin normele de aplicare ale legii. Punctajele acordate pentru stagiul potenţial pentru persoanele pensionate pe caz de invaliditate se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 şi la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.

„Faţă de nivelul pensiilor din decembrie nouă lege înseamnă – o creştere a pensiilor în plata cu 13,8% de la 1 ianuarie şi o creştere între 40 şi 89% de la 1 septembrie 2024, dacă ea va fi aplicată. Pentru viitor însă creşterile de pensii sunt condiţionate de procentul de creştere al veniturilor din contribuţii. Formularea este una ambiguă, nu se precizează dacă vorbim de creştere nominală sau de creştere reală sau că % din PIB. Anual se va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a punctului de pensie. Practic se instituie un mecanism de creştere al pensiilor ce ar trebui să fie avizat de Consiliul Fiscal. Se precizează că în măsură în care raportul Consiliului Fiscal va indică abateri de la impactul financiar sau de la mecanismul de calcul din lege Guvernul se obligă să ia măsuri de corecţie (creşteri de vârstă de pensionare, creşteri de stagiu de cotizare, creşteri de contribuţii sociale, etc)”, se arată în document.

Nu în utimul rând, BNS susţine că mecanismul de stabilitate aşa cum este numit în proiectul de lege crează la rândul lui inechitate raportat la contributivitate – o persoană care a contribuit un număr mai mic de ani dar cu baza de calcul formată din salarii mai mari obţine astfel o pensie mai mică decât o persoană care a contribuit 35 de ani cu baza de calcul formată din salarii mici, deşi cumulat valoarea contribuţiilor plătite în primul caz este mai mare decât cea din al doilea caz.

Dumitru Costin susţine că intenţia este de a adopta proiectul de lege în perioada următoare.

„Acum, după cum putem constata, puterea politică a momentului merge cu o viteză uriaşă spre adoptarea acestui proiect de lege, pentru că ieri seară deja a trecut proiectul de lege de Senat, de acum intră în Cameră. Din informaţiile de care dispunem, vor să adopte acest proiect de lege până în data de 20 noiembrie. Deci în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare, acest proiect de lege va fi adoptat, va intra în vigoare şi va produce efect. Din păcate, acest proiect de lege împarte, în opinia noastră, România, în două mari categorii: România pensionarilor, a beneficiarilor actuali de pensie, pentru care legea vine cu nişte reparaţii despre care o să vorbim, dar şi cu multe alte lucruri, care, în opinia noastră, nu vor putea să fie sustenabile din punct de vedere financiar, şi o Românie a celor care sunt lucrători activi şi pentru care această lege introduce în perioada imediat următoare, din anii care urmează, mai multe vulnerabilităţi, o instabilitate majoră în ceea ce priveşte vârsta de pensionare pentru cei care sunt activi astăzi, instabilitate în ceea ce priveşte stagiile lor de cotizare şi, nu în ultimul rând, instabilitate în ceea ce priveşte nivelul de contribuţii, cu cât să contribui la pensii”, a mai spus Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Senatul a adoptat, marţi, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii, conform căruia pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari urmează să fie recalculate după o nouă formulă. S-au înregistrat 85 voturi „pentru”, şase „împotrivă” şi 19 abţineri.

Potrivit proiectului Guvernului, de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.

Proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.