Legile justiției bagă România în gura lumii

Modificarea „pe repede înainte“ a Codului penal și a celui de procedură penală a adus România în atenția unora dintre cei mai importanți dintre partenerii internaționali.

Ambasadele a 12 dintre statele partenere ale țării noastre au transmis autorităților române un mesaj comun, prin intermediul căruia solicită ca statul să nu fie vulnerabil prin modificarea celor două Coduri. Este vorba despre reprezentanții diplomatici din Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi Statele Unite ale Americii.

,,Noi, partenerii și aliații internaționali“

În mesajul comun al celor 12 state se menționează: „Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale“. În acest context și partenerii UE ai țării noastre invocă și concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice paşi înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, semnatarii acestui apel atrag atenţia asupra importanței pe care o are opinia Comisiei de la Veneţia:

„Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia“.

Comisia de la Veneția atenționează

În acest context Gianni Buquicchio, Președintele Comisiei de la Veneția, a declarat într-un interviu pentru „Europalibera“ că situația din România este una foarte gravă, motiv pentru care specialiștii internaționali lucrează la redactarea unei opinii pe Legile justiției, document care va fi transmis României la sfârșitul lunii iulie. „Urmărim situația din România de câteva luni deja. De la declanșarea crizei nu am primit nicio solicitare de la autoritățile române sau de la APCE de a analiza situația. Abia în aprilie peședintele Iohannis ne-a solicitat să pregătim o opinie. Lucrăm acum la acest document. Săptămâna trecută, în cadrul sesiunii de la Veneția, am avut un schimb de opinii cu membrii Parlamentului de la București, concret, cu dl Iordache, președintele comisiei juridice din Camera Deputaților și consilierul pe probleme juridice al președintelui Iohannis. Având în vedere urgența situației, lucrăm deja la o opinie preliminară, care va fi gata la finalul lunii iulie, va fi trimisă la București și sperăm că va fi luată în considerație. Opinia se va referi la statutul judecătorilor și organizarea justiției și Consiliul Superior al Magistraturii. Codurile penale nu fac obiectul acestei analize, căci nimeni nu ne-a solicitat încă să o facem.“ Buquicchio explică această situație prin anumite condiții specifice atât României, cât și altor state europene în care nu există o cultură democratică aprofundată, și tocmai de aceea politicienii doresc să schimbe legile justiției atunci când nu le convin deciziile judecătorești: „Deci în aceste țări nu există încă o mentalitate democratică, aceasta idee a alternanței la putere: azi sunt eu, mâine ești tu, şi ar trebui să facem totul pentru binele oamenilor și societății. Cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției. Independența justiției este o prioritate pentru Comisia de la Veneția de multă vreme. Iar asta, atât în interesul cetățenilor unei țări sau alta, pentru că aceștia au dreptul la o judecată dreaptă, dar și din rațiuni economice, căci o țară unde justiția nu este independentă este instabilă și investitorii se feresc să investească acolo. Înainte de aderare, am lucrat foarte mult cu țări ca România pentru a implementa măsuri de întărire a independentei justiției.

Acum, că sunt în UE, pare că nu le mai pasă atât de mult. Eu cred însă că sunt și alte motive. Dacă ne uităm la Ucraina, Serbia, Macedonia, de exemplu, vedem că în dorința de aderare la UE cooperează foarte bine cu noi. Comisia Europeană și Parlamentul European cooperează cu noi în procesul de aderare al acestor țări.“

„Câinii latră, ursul trece“

Prima reacție față de mesajul prin care cele 12 state partenere critică modificarea legislaţiei penale a venit din partea lui Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului României: „Suntem totuşi Parlamentul României, suntem votaţi de cetăţenii României, este dreptul Parlamentului de a legifera, sunt sigur că modificările şi la Codul de procedură penală şi la Codul Penal şi la celelalte coduri şi la celelalte legi ale justiţiei au ţinut cont de deciziile Curţii Constituţionale, de deciziile Comisiei de la Veneţia şi atunci când au fost articole în care s-au încălcat vreo prevedere a Curţii Constituţionale, au fost duse la Curte, Curtea şi-a exprimat un punct de vedere, probabil acelaşi procedeu va fi şi la modificarea de la coduri“.

În ciuda acestor critici venite de la partenerii strategici ai României, aleșii noștri țin cu tot dinadinsul să confirme vechiul proverb care spune „Câinii latră, ursul trece“. Ieri, Biroul Permanent a decis convocarea Senatului, într-o sesiune extraordinară în zilele de 3-19 iulie. Un „supliment“ de sesiune parlamentară care va fi dedicat exact modificărilor ce vor fi aduse Codului penal. În paralel, și Camera Deputaților va fi convocată în sesiune extraordinară între 2 și 19 iulie. Concret, potrivit deciziei Biroului Permanent de ieri, pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare se află mai multe puncte, printre care modificarea Codului penal, sub rezerva primirii raportului, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 46/2018 privind înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate şi modificarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. În paralel, și deputaţii au fost convocaţi în sesiune extraordinară, perioada stabilită fiind 2 – 19 iulie.

Articole modificate

Aflată sub conducerea lui Florin Iordache, Comisia pentru legile justiției a început deja lucrările la modificarea Codului penal. În prima ședință, Comisia a eliminat din Codul penal actual două articole extrem de importante. Astfel, articolele 61 și 62 vor fi eliminate din actualul Cod penal.

-Articolul 61 Stabilirea amenzii

(5) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime.

-Art. 62: Amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii

(1) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica şi pedeapsa amenzii.

(2) Limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi lit. c) se determină în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanţă şi nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.

(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ţine seama de valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.“

De asemenea, alineatul (1) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.“

Tot în cadrul Comisiei a fost modificat articolul 75 și, în fapt, au fost extinse prevederile și pentru fapte de corupție:

-Art. 75: Circumstanţe atenuante

(1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:La articolul 75, alineatul (1) litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

La articolul 75 alin. (2), după litera b) se introduc două noi litere, literele c) și d), cu următorul cuprins:

„c) conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii; conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, fără a se aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă aceasta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat.“

Varianta asumată de partid

Anterior, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că va exista o variantă asumată de partid în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în Codul penal, iar aceasta va fi prin procedură parlamentară, mai întâi comisia pentru legile Justiţiei va da un raport, care va primi vot în plen: „Va fi o variantă asumată de PSD, am înţeles că sunt 16 sau 18 variante privind abuzul în serviciu. Totuşi nu putem sta la nesfârşit cu un articol care este neconstituţional. Nu putem să stăm cu o legislaţie șchioapă doar aşa pentru că ţipă unii. Nu are rost să tot prelungim. S-a lucrat cu argumente, au fost consultări cu toate organizaţiile neguvernamentale, e o comisie parlamentară, care trebuie să îşi încheie un raport după care va intra la vot în Parlamentul României. Va fi o formă în care în integralitatea lui Codul penal să intre la vot. Până la urma dau vina pe mine, cred că mai multă fermitate este necesară. Este vorba de un mandat dat de români la vot, este o majoritate parlamentare, care după dezbateri, trebuie să îşi exercite dreptul de vot“. Liviu Dragnea a mai declarat că va cere membrilor Comisiei Iordache să grăbească dezbaterile şi votul pe Codul penal, pentru ca acesta să intre în procedură parlamentară cât mai repede, excluzând posibilitatea emiterii unei ordonanţe de urgenţă în acest sens.

Ministerul Afacerilor Externe „a luat notă“

O primă reacție față de scrisoarea transmisă de cele 12 state partenere a venit din partea Ministerul Afacerilor Externe. Minister care a văzut însă în acest document o recunoaştere a evoluţiilor din România cu privire la combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept: „Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de poziţia exprimată astăzi de cele 12 state partenere cu privire la procesul de amendare a Codului penal şi a Codului de procedură penală. Recunoaşterea de către statele partenere a progresului demonstrat de România în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient, arată, încă o dată, eforturile pe care instituţiile statului le depun în mod constant pentru a asigura respectarea legii şi a angajamentelor României, atât în cadru european cât şi în cadru internaţional“.

De asemenea, MAE mai precizează că instituţiile române dialoghează în permanenţă cu cele europene cu privire la modificarea legilor Justiţiei, dar și că România îşi respectă angajamentele luate pe plan internaţional: „Reiterăm că instituţiile statului au un dialog permanent şi transparent cu instituţiile europene şi internaţionale inclusiv pe Legile Justiţiei, în vederea facilitării unei cooperări internaţionale eficiente şi respectării de către România a tuturor angajamentelor în plan internaţional. Procesul de amendare a legislaţiei în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituţie, iar etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice şi a dialogului cu cetăţenii. Reiterăm că procesul de amendare este în curs de derulare, aceste legi urmând a intra în vigoare numai după adoptarea acestora de către Parlament şi respectiv promulgarea de către Preşedintele României. Subliniem că întărirea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei fac parte din priorităţile asumate prin programul de guvernare 2018-2020“.

Laudă-mă gură…!

Aflat la Bruxelles, la o reuniune la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis nu a pierdut ocazia de a se lăudă cu propriile sale intuiții politico-juridice: „Au perfectă dreptate. Este lucrul pe care l-am spus eu de multă vreme, legile justiției se pot modifica, dar modificările trebuie să fie de așa natură să îmbunătățească independența și eficiența sistemului de justiție, iar aceste atenționări, sigur, sunt exact lucrurile pe care le spun și eu de multe vreme și lucruri pe care le spun mulți români de multă vreme. Sper să se audă și la PSD“.

La rândul său, Călin Popescu-Tăriceanu, aflat și el la Bruxelles, a discutat despre legile justiției cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, atât despre MCV, cât şi despre riscurile pentru democraţie şi încălcările drepturilor cetăţenilor prin protocoalele SRI şi instituţii din Justiţie. Printr-un comunicat de presă, Tăriceanu României anunță: „Cei doi oficiali au discutat despre Mecanismul de Verificare şi Cooperare, despre riscurile pentru democraţie şi încălcările drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor generate de protocoalele dintre Serviciul Român de Informaţii şi instituţii din Justiţie, respectiv despre necesitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale. Preşedintele Senatului a prezentat pe larg efectele negative generate de protocoalele dintre Serviciul Român de Informaţii şi instituţiile din Justiţie: atât din perspectiva deturnării luptei anticorupţie, cât şi din perspectiva derapajelor în protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a dreptului fundamental la un proces echitabil. Dl Călin Popescu-Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că va exista, din partea Comisiei Europene, un mesaj public de condamnare a protocoalelor“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.