Muzeul Municipiului București anunță debutul și derularea unui proiect dedicat recuperării unor fragmente de istorie comună româno-germană, veche de peste patru sute de ani.
* Expoziția ”Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană” este organizată de Muzeul Municipiului București și găzduită de Primăria Orașului Leipzig, în perioada 6-15 martie, precum și de Centrul Comercial Promenaden Hauptbahnhof Leipzig în perioada 12 aprilie-6 mai 2018. În cadrul expoziției poate fi vizionat și un film documentar despre fenomenul Lipscani. Inaugurarea are loc pe data de 6 martie, la ora 17:00, în holul Primăriei orașului Leipzig, în prezența dlui Burkhard Jung, Primarul general al acestui oraș și a dlui Ambasador al României în Republica Federală Germania, E.S. Dl. Emil Hurezeanu.
Această expoziție prezintă pentru prima oară publicului german istoria comerțului de lipscănie determinat de târgurile sezoniere care au fost organizate de municipalitatea orașului Leipzig încă din secolul al XVI-lea. În spațiul german nu se știe de existența în orașe din Muntenia și Oltenia a unor străzi istorice Lipscani, care au apărut datorită acestui comerț încă din secolul al XVII-lea.
* Cartea ”Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană”, realizată de specialiști ai Muzeului Municipiului București MMB, va fi lansată în Germania pe data de 15 martie. Evenimentul va avea loc la Târgul de Carte de la Leipzig-2018, între orele 15.00 – 16.00, la Standul României, Hala 4, E501. Vor participa Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București și editorul cărții împreună cu E.S. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania. Moderator va fi Jan Cornelius, iar interpret Sorin Georgescu.
România este țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Leipzig-2018.
Acesta este întregul program al evenimentelor românești ce debutează pe 15 martie: https://zoom-in-romania.ro/programm/
”Proiectul expozițional și editorial «Leipzig-București-Lipscani: o poveste europeană» dorește să ofere publicului povestea unei străzi germane din „micul Paris” și să descrie o realitate istorică: deși orașul București a fost ancorat cultural în spațiul francofon, abilitățile profesionale erau dependente cultural de filonul german. Acesta din urmă era cu mult mai vechi față de cel influența culturală franceză, devenită foarte prezentă în orașul românesc abia după 1830. În afară de povestea străzii Lipscani din București, care din spațiu al comerțului devine la 1900 city-ul bancar al României, ne dorim să completăm această narațiune cu istoria pe scurt a celor mai importanți comercianți din București, care și-au legat viața de Leipzig și, în oglindă, biografiile unor întreprinzători germani, care au ales Bucureștiul pentru proiectul lor de viață, precum familiile Gaiser, Storck sau Oppler.
București și Leipzig au apropiat economic România și Germania ca state moderne născute la mijlocul secolului al XIX-lea, iar această legătură a contribuit substanțial la consolidarea culoarelor de emigrație culturală și intelectuală, în ambele sensuri, încă din secolul al XVIII-lea. Aceasta este o poveste europeană de peste patru sute de ani vechime. O poveste care a legat două orașe prin tenacitatea unor oameni, care au avut un proiect de viață diferit”, a declarat Dr. Adrian Majuru.
Detalii puteți regăsi aici: http://muzeulbucurestiului.ro/leipzig-bucuresti-lipscani-poveste-europeana.html
Muzeul Municipiului București a realizat acest proiect cu sprijinul Primăriei Municipiului București pentru strângerea legăturilor cu orașul Leipzig și spațiul economic româno-german.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.