Lia Savonea spune că CEDO nu a dat de fapt dreptate Guvernului în disputa cu magistrații. „Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte. Chestiuni juridice distincte”

Curtea Supremă spune, într-un comunicat remis presei joi cu privire la decizia CEDO privind conflictul magistraților cu Guvernul, că, de fapt, Curtea recunoaște că datoria Guvernului față de magistrați poate fi eșalonată. Mai mult, spune Înalta Curte de Casație și Justiție într-un comunicat remis presei că speța soluționată de CEDO este o chestiune juridică distinctă de cea dintre Guvern și Curta Supremă.

Instanța supremă spune că a luat act de decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar că aceasta „trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la ansamblul considerentelor reținute de Curte”.

Savonea: „CEDO recunoaște că executarea obligațiilor financiare ale statului poate fi eșalonată”

Pe scurt, Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, spune că, de fapt, „decizia CEDO și litigiul ÎCCJ cu Guvernul privesc chestiuni juridice distincte”.

Decizia reafirmă principii fundamentale ale statului de drept: caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, obligația autorităților publice de a asigura executarea acestora și necesitatea respectării echilibrului dintre drepturile individuale și interesul public, spune Curtea Supremă.

„Totodată, Curtea recunoaște că executarea obligațiilor financiare ale statului poate fi eșalonată, în condiții determinate, fără ca această posibilitate să echivaleze cu înlăturarea obligației de plată sau cu lipsirea de efecte a hotărârilor definitive”, consideră ÎCCJ.

Eșalonare, nu anulare

Curtea Supremă spune că „este necesară o distincție juridică esențială între situația examinată de CEDO și litigiul inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor”.

Cauza analizată de instanța europeană, spune Curta Supremă, a privit compatibilitatea mecanismelor succesive de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătorești cu garanțiile oferite de Convenție.

În timp ce, litigiul inițiat de Înalta Curte nu a avut ca obiect contestarea, în principiu, a posibilității legale de eșalonare a obligațiilor financiare și nici înlăturarea mecanismelor instituite de legiuitor, atrage atenția Curtea Supremă.

„Problema juridică supusă instanței naționale a vizat respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv în ceea ce privește asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, potrivit chiar calendarului de eșalonare stabilit unilateral de către guvern”, spune ÎCCJ.

Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit, susține Curtea Supremă.

„Distincție esențială”

„Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze”, arată ÎCCJ.

„Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte”, arată sursa citată.

Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conținutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat joi o hotărâre în disputa dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție privind restanțele salariale ale magistraților. Instanța europeană a stabilit că Guvernul nu a greșit atunci când a decis plata eșalonată a sumelor. Cauza a fost judecată de un complet de șapte judecători, care a respins cererile printr-o hotărâre definitivă.

CEDO respinge plângerea celor cinci judecători

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, printr-o hotărâre definitivă, cererile a cinci judecători care contestau plata eșalonată a restanțelor salariale câștigate în instanță. În motivare, Curtea de la Strasbourg vorbește despre un posibil conflict de interese al magistraților care s-au pronunțat asupra propriei remunerații. Mai notează că instanțele românești par să fi intrat în competența puterilor executivă și legislativă.

„Reclamanții sunt cinci cetățeni români născuți între 1971 si 1986. Ei locuiesc la Deva, Coaș și, respectiv, Sibiu (România). Ei sunt judecători sau foști judecători care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60 000 EUR, 30 000 EUR, 107 454 EUR, 571 891,74 EUR și, respectiv, 381 868,12 EUR”.

CEDO apreciază că Guvernul a procedat diligent când a ales eșalonarea plăților. Salariile magistraților sunt suficient de mari pentru ca plata în tranșe să nu le afecteze modul de viață, arată Curtea.

Curtea Europeană aduce în discuție și un posibil conflict de interese al magistraților care, în ultimii 20 de ani, au acceptat cu prea multă ușurință majorările salariale. Instanța europeană consideră că acest comportament a fost întărit și de deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți.

Este a patra oară când o instanță europeană sancționează politicile susținute de președinta Înaltei Curți. Primele două sunt cauzele Lin I și Lin II, judecate de Curtea de Justiție a UE în chestiunea prescripției răspunderii penale.

A treia este o altă hotărâre CEDO, privind sancționarea judecătorului Cristi Danileț pentru delict de opinie.

  Citește și:

CEDO dă dreptate Guvernului în disputa cu magistrații care cer bani. Aproximativ 1,4 miliarde de euro, solicitate pentru 2026. Cererile a cinci judecători, respinse la Strasbourg