Liberty Galați, încă pe pauză. Ce se întâmplă cu salariile restante

Reluarea producției de la Liberty Galați, anunțată după semnaraea unor contracte de tolling în luna iulie, nu a început nici până acum. Creșterea prețului energiei și dificultățile de transport pe Dunăre blochează activitatea. Între timp, aproximativ 2.000 de angajați au de recuperat salarii.

Contractele de tolling au fost semnate pe 22 iulie. Prin acest sistem, capacitățile de producție ale combinatului urmau să fie folosite pentru prelucrarea materialelor unor clienți externi. Era vizată și repornirea unei părți a fluxului secundar de producție. La o lună și jumătate de la semnarea contractelor, producția nu a început încă.

În laminoare nu au început pregătirile pentru producții

Repornirea laminoarelor presupune mai multe etape tehnice și nu poate fi făcută imediat.

„La LBC (Laminorul Benzi la Cald, n.r.) durează cel puţin o lună şi jumătate să putem începe procesul de laminare. La LTG 2 (Laminorul Tablă Groasă, n.r.), între două şi patru săptămâni”, a explicat pentru News.ro un angajat al Liberty Galaţi.

Potrivit unor siderurgiști, nici măcar aceste operațiuni pregătitoare nu au început în toate zonele vizate.

„În LBC, la ora actuală, nu există nicio pregătire. Doar la LTG 2, la calea cu role, se face mentenanţă, dar nu prea mai e cu cine şi cu ce. Meseriaşii au plecat, au mai rămas câţiva care au puţin până la pensie şi n-au ce face, au rămas acolo”, a declarat un siderurgist pentru News.ro.

Înainte de reluarea producției trebuie pregătite instalațiile și aduse materialele necesare funcționării lor.

„Normal, în momentul în care încep să aducă ulei, cele necesare fluxului, atunci se vede că începe ceva. Trebuie pregătiţi cilindrii de sprijin, de lucru, să umple bazinele cu ulei, cu vaselină, să regleze calea cu role, sunt multe operaţiuni preliminare”, a explicat un angajat.

Administratorul concordatar Paul Dieter Cîrlănaru spune că planul de reluare a activității rămâne în vigoare. Pornirea producției este însă afectată de costurile mai mari.

„Liberty Galaţi rămâne ferm angajată să înceapă derularea contractului de tolling, însă demararea efectivă a activităţii este temporar afectată de mai multe provocări externe. Printre acestea se numără creşterea semnificativă a preţului energiei electrice — cu aproximativ 50%”, a declarat Cîrlănaru pentru News.ro.

O altă problemă este transportul materiilor prime între Constanța și Galați.

„Aprovizionarea cu materii prime este, de asemenea, îngreunată de dificultăţile de transport între Constanţa şi Galaţi: navigaţia pe Dunăre nu este funcţională, iar capacitatea de transport feroviar este limitată de un număr insuficient de vagoane. În plus, contextul actual al pieţei oţelului, caracterizat de niveluri scăzute ale preţurilor, reduce atractivitatea comercială a produselor finite. Cu toate acestea, management-ul companiei lucrează activ pentru depăşirea acestor obstacole şi îşi menţine angajamentul de a începe operaţiunile de tolling cât mai curând posibil”, a adăugat el.

Aproximativ 2.000 de angajați au rămas pe platformă

Criza financiară a combinatului a redus puternic și numărul salariaților/ În perioada comunistă, platforma avea aproximativ 40.000 de angajați. Numărul acesta ajunsese 7.000 la privatizarea din 2001 și la aproximativ 4.000 în primăvara anului trecut. În prezent, ar mai fi în jur de 2.000 de salariați. Aceștia nu și-au mai primit integral salariile de peste trei luni.

Ultimele plăți au reprezentanți o parte din salariul pentru luna mai. Fiecare angajat ar fi primit în total 1.500 de lei în două tranșe. La aceasta se adaugă și bonurile de masă și alte drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă. Unele ar fi restante încă din august 2025.

„Situaţia e critică, cei care au mai rămas supravieţuiesc cu venituri în afara combinatului: fac lucrări de amenajări interioare sau construcţii iar unul dintre soţi nu e angajat în combinat”, a declarat pentru News.ro un siderurgist.

Activitatea angajaților rămași pe platformă s-a redus considerabil.

„Angajaţii care vin la lucru fac pază, mai sunt cei de la mentenanţa centrală care mai umblă după fier vechi. Mai repară ce se poate, cu ce mai au pe stoc, mai înlocuiesc din cablurile furate”, a spus un alt angajat.

Un document intern al Liberty Galați arată că inclusiv veniturile obținute din valorificarea materialelor recuperate au scăzut.

„Ştim cu toţii că, acum, singura noastră sursă de venit este vânzarea materialelor recuperate: fier vechi şi materii prime. Aceste vânzări au scăzut mult iar perspectiva pentru perioada următoarele este îngrijorătoare. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că utilizatorii finali ai acestor materiale au încetinit producţia, preţurile au scăzut şi – în plus – transportul este greu sau chiar imposibil de făcut, mai ales din cauza nivelului extrem de redus al Dunării”, se arată în documentul din 25 august.

Administratorii spun că tollingul ar fi permis acoperirea unei părți importante din obligațiile față de angajați.

„De aceea tolling-ul reprezenta o soluţie temporală şi incompletă de a acoperi parţial aceste costuri salariale. Acesta a fost raţionamentul pentru care am urmărit activ aceste contracte de tolling, chiar dacă ele nu produc o marjă pozitivă pentru întreg combinatul, că n-ai cum să susţii combinatul doar din activitatea asta. Ar fi acoperită însă o parte substanţială din datoriile curente faţă de salariaţi”, a explicat Cîrlănaru.

Potrivit acestuia, restanțele salariale ar urma să fie achitate integral odată cu vânzarea combinatului.

„Salariaţii au prioritate în recuperarea sumelor restante, chiar dacă vorbim de active garantate (ale altor creditori, cum ar fi statul, n.r.)”, a spus directorul general al CITR.

„Cu siguranţă, la vânzare datoriile salariale vor fi acoperite integrale. Toate simularile au în vedere acest aspect”, a adăugat el.

Liberty Galați ar putea fi vândut prin negociere directă

După două licitații fără rezultat, administratorii au schimbat procedura pentru vânzarea combinatului. Noul regulament prevede negocierea directă și a fost transmis creditorilor și Comitetului Interministerial. Prețul minim de vânzare nu a fost încă stabilit. La prima licitație, prețul de pornire a fost de 709 milioane de euro. La cea de-a doua, acesta a coborât la 463 de milioane de euro. Niciuna dintre proceduri nu a atras o ofertă.

Cinci companii au cumpărat însă caietele de sarcini: UMB Steel, Metinvest, Sidenor Steel Industry, JSW Steel Limited și Jindal Steel. Reprezentanții Jindal Steel, UMB Steel și Metinvest au vizitat platforma siderurgică. UMB Steel a transmis și o scrisoare de intenție. Documentul nu reprezintă însă o ofertă angajantă.

„Specifică expres că nu este o ofertă angajantă şi are un termen destul de general de exprimare a modului în care doresc achiziţia. Această ofertă nu s-a făcut într-un cadru procedural în care să poată să producă efecte, pentru că noi nu aveam un proces anume (regulament de vânzare stabilit la acel moment, n.r). Ea a fost transmisă ulterior ultimei licitaţii, dar era inferioară preţului minim de licitaţie stabilit, deci nu putea fi unul de plecare pentru licitaţie”, a explicat Cîrlănaru.