UPDATE CCR amână iar decizia pe tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Judecătorii PSD au refuzat să intre în sală

UPDATE 12.47 CCR a trimis un comunicat de presă privind amânarea deciziei legate de pensiile speciale ale magistraților.

„Curtea Constituțională a decis, luni, continuarea deliberărilor în data de 16 ianuarie 2026, ora 10,00, (…) după constatarea lipsei cvorumului.”

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat cum funcționează ședințele Curții Constituționale.

„În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul.

Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”

UPDATE Ședința privind pensiile speciale ale magistraților va avea loc vineri, 16 ianuarie, ora 10, a anunțat președinta CCR, Simina Tănăsescu.

UPDATE CCR a amânat pentru luna ianuarie decizia privind pensiile speciale ale magistraților, au declarat surse pentru Cotidianul. Este a treia amânare.

Judecătorii CCR fac o nouă încercare de a da un verdict privind legea care scade pensiile speciale ale magistraților și crește vârsta de pensionare.

Au intrat în sală doar cinci judecători: Dacian Dragoș, Simina Tănăsecu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină.  Lipsesc cei 4 judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, relatează Hotnews. Ei au părăsit și duminică ședința și au afectat cvorumul. Potrivit G4Media, cei patru ar vrea amânarea deciziei pentru 15 ianuarie. Legea ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 ianuarie.

Tentativă eșuată, duminică, a judecătorilor CCR de a da un verdict privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților pentru luni, la ora 10. Motivul? „Lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025.”

Potrivit Digi24, cei patru judecători propuși de PSD – Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga și Mihai Busuioc – au ieșit din sală. ȘI nu s-au mai întors. Chiar dacă decizia se poate lua cu cinci la patru, deci votul lor nu e decisiv, prezența lor e decisivă. Cvorumul este de șase, deci cel puțin un judecător propus de PSD trebuie să fie în sală.

Majoritatea de cinci nu este nici ea bătută în cuie. Felul cum s-a raportat la subiectul privind pensiile speciale ale magistraților Mihaela Ciochină, judecătoarea propusă de Klaus Iohannis, nu ar indica faptul că ar fi un mare fan al scăderii lor. Potrivit unor surse, Ciochină ar fi votat alături de cei patru judecători propuși de PSD împotriva legii privind pensiile speciale, pe 20 octombrie.

Hotnews a relatat următorul episod petrecut în ședința de dumincă a CCR: „După numai 45 de minute, judecătorii au luat o pauză de 15 minute. La scurtă vreme de la reluarea ședinței, patru dintre judecători au ieșit din sală. Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională. Ei au fost urmați și de Mihaela Ciochină, numită de către președintele Klaus Iohannis, însă aceasta s-a reîntors în sală la puțin timp.”

Potrivit G4Media,  cei patru judecători propuși de PSD ar fi cerut amânarea unei decizii pentru 15 ianuarie 2026. Legea privind pensiile speciale ale magistraților ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Istoria unei reforme chinuite

Pe 1 septembrie, premierul Ilie Bolojan vorbea apăsat despre pensiile speciale și pensionarea anticipată. 

„Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea în 24.000 de lei. Dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere”. 

Astfel li se adresa premierul parlamentarilor în fața cărora își angaja răspunderea pentru pachetul doi de măsuri. Din pachet făcea parte și reforma privind pensiile speciale ale magistraților. 

„Trebuie să restabilim dreptatea! Păstrăm respectul pentru magistraţi! Înţelegem contribuţia lor majoră în societate! Dar, în acelaşi timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate”, mai spunea prim-ministrul. 

Prima variantă a legii privind pensiile speciale ale magistraților, trântită de CCR

Proiectul prevedea, în prima formă, o tranziție de 10 ani până la pensionarea la 35 de ani. Și un cuantum maxim al pensiei de 70% din ultimul venit net. 

„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie”, argumenta Ilie Bolojan, potrivit news.ro. 

Legea a fost trântită de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, pe motiv că Guvernul Bolojan nu a așteptat cele 30 de zile legale avizul CSM. Era o respingere pe formă, care a mai dat puțină speranță guvernanților.

A doua variantă a legii, mai blândă, dar tot nu a fost pe placul magistraților

A început o luptă inclusiv în interiorul Coaliției pentru a repara legea astfel încât a doua tentativă să treacă de Curte. Sorin Grindeanu a discutat cu magistrații și a propus un grup de lucru. Premierul a refuzat varianta. A considerat că nu e nici timp de așa ceva, și nici nu există vreun argument. Magistrații fuseseră consultați și refuzaseră oricum orice modificare. 

Nici consultările cu președintele de la Cotroceni nu au făcut minuni. Magistraților li s-a făcut o concesie totuși. Perioada de tranziție până la pensionarea la 65 de ani a crescut la 15 ani.

Premierul a refuzat să se atingă de cuantum. Magistrații cereau să aibă 80% din venitul brut, ceea ce însemna că puteau ajunge ușor la 100% din venitul net, situații care se întâmplă și acum.

Contrele din Coaliție se purtau pe bani mulți. 231 de milioane de euro, fonduri din PNRR, pentru jalonul referitor la pensiile speciale. Jalon pe care România nu este sigură că îl mai poate salva oricum.