„(…) Partidul mi-a luminat şi mie, artista cu atâta experienţă, drumul către cele mai de seamă creaţii ale mele… Este oare ceva mai frumos în profesia noastră decât să înfăţişezi oameni superiori, aşa cum sunt comuniştii? Am avut fericitul prilej să interpretez rolul unei femei bătrâne câştigată de măreţia ideilor comuniste, în piesa «Citadela sfărâmată» de Horia Lovinescu. (…) M-am străduit sa interpretez acest rol cât mai bine şi mi se pare câteodată că am reuşit. (…) Am crezut şi cred odată cu bunica din «Citadela sfărâmată» că sub steagul Partidului clasei muncitoare se găseşte veşnica tinereţe, veşnicul izvor de viaţă demnă şi fericită” (Lucia Sturdza-Bulandra, „Roluri de neuitat”, „Gazeta Literară”, anul VII, nr. 26, 23 iunie 1960).
„(…) Participant la aceste dezbateri (a 15-a sesiune ONU – n.red.) este şi iubitul nostru conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Gândul nostru, dragostea noastră fierbinte îl urmăresc clipă cu clipă. (…) Îi urăm din tot sufletul sănătate, putere de muncă şi izbândă deplină, impreundă cu delegaţiile celorlaltor ţări socialiste, alături de conducerea marei Uniuni Sovietice, a tovarăşului Hruşciov, apărătorul dârz şi neabătut al păcii popoarelor” (Lucia Sturdza-Bulandra, „Gândul nostru”, „Gazeta Literară”, anul VII, nr. 39, 22 septembrie 1960, p. 1).