Lumea în oglinzi paralele

Până în 10 iulie, la Galeria “Simeza”, sunt expuse, sub titlul “Însemne”, lucrări ale graficianului Ioan Atanasiu Delamare şi ale sculptoriţei Reka Csapo Dup.

Două lumi diferite, ca tehnică artistică şi ca modalitate de transcriere a lumii, apropiate însă prin apelul la metaforă, la trimiterea privitorului dincolo de forma propriu zisă.

Grafica lui Ioan Atanasiu Delamare, artist cunoscut şi pentru incursiunile sale în pictură, propune o succesiune de poveşti, trasate în linii fine, vibrante, ce se înlănţuie sau se întretaie după o logică dificil de descifrat la prima vedere. Personaje, straniu închegate, fragmente semnficative de trupuri, arhitecturi desprinse parcă din  basme orientale sau amintind de castelele medievale, elanuri către înalt induse de sensul ascendent al compoziţiei sau de bizare “maşini zburătoare” defilează prin faţa ochilor privitorului. În alb-negru sau scăldată în culoare, lumea imaginată de artist este o descompunere a realităţii şi o rescriere după reguli proprii, într-o combinaţie de oniric şi ludic, de “retrăire” personală a istoriei umanităţii din care, de multe ori, umorul nu lipseşte. Realitatea înconjurătoare devine punct de pornire către o lume specială, forma umană sau obiectuală devine suport al unui discurs metafizic.

Desigur, aceasta este, mai mult sau mai puţin, dorinţa celor mai mulţi creatori. Ioan Atanasiu Delamare o împlinşte însă graţie unei logici structurale a compoziţiilor. Desfăşurate în registre suprapuse pe verticală sau urmându-se pe orizontală ca naraţiunea simplă a unei istorii, operele sale par, la prima vedere, să contrazică titlul-enunţ ales de artist.  “Petrecerea” pare să se continue în nori, “Întâlnirea”, întâlnirile de fapt, se petrec într-un loc fără loc şi timp fără timp, între personaje umane şi întreaga lume sosită graţie reprezentanţilor altor regnuri, dispuşi sub, pe şi deasupra pământului, “Focul” izbucneşte deasupra unor arhitecturi ce adăpostesc personaje, animale şi obiecte, iar “Siluetele”, termen prin care desemnăm în mod obişnuit imaginea corpurilor omeneşti, aparţin tuturor lumilor ştiute şi neştiute.

Petrecere la malul marii

Lumi formate şi deformate de linia fină, delicată, într-un echilibru remarcabil între suprafeţele albe şi cele desenate, între alb şi negru pe de o parte şi culoarea transparentă care scaldă scenele. Scene formate din semne ce se pot închega în imagini coerente, lizibile, dar care îşi păstrează fiecare în parte autonomia faţă de întreg.

Cosmonautul sau Siluete

Ioan Atanasiu Delamare aşterne pe hârtie “lumea lui”, de demiurg cu peniţă şi pensulă, care ascultă parcă de dicteul automat drag suprarealiştilor. Un suprarealism însă ancorat în povestea zilelor noastre prin înţelesurile pe care privitorul contemporan şi le poate imagina în faţa compoziţiilor şi prin sintaxa compoziţională colorată de un vag postmodernism. 

În atmosfera creată de lucrările grafice etalate pe pereţii expoziţiei, “Madonele”, religioase sau păgâne, din seria “Arcana”, ale sculptoriţei Reka Csapo Dup polarizează o feminitate ideală, eroizată uneori, fie prin impostarea şi trăsăturile personajului, adusă spre pământ, alteori, prin obiectul-soclu, ca în cazul sobei cu lemne arse din prima sală. Ca şi piesa ce întâmpină vizitatorul, intitulată “Melusina mater genetrix”, care extrapolează sentimentul sacrului, urmărindu-i, neprogramatic, firul de la cultul fertilităţii, chiar cu aluzii orgiastice, la adoraţia religioasă. O adoraţie încorporată cultural, în care repetiţia motivului presupune şi uzanţa cotidiană, şi stereotipul comportamental. “Accesoriile”, ceasul din soclu, aluzia la foc, plasarea, în cea de a doua sală, alături de stema comunistă a României, înseriază cumva reprezentarea, ca şi cromatica diferită a pieselor.

Fauna

Reka Csapo Dup joacă pe cartea materialitate-spiritualitate, obţinând o consubstanţialitate a celor două. Materialul, inclusiv materia din care este făcută piesa, fie că ne gândim la ceramică, la sticlă, la oglindă sau la metal, devine vehicolul spiritualităţii, al sacrului indiferent de zona în care este căutat. Din lucrurile mici, uzuale, linguri, furculiţe se încheagă scheletul mesei, o masă a spiritelor sau a Cinei cea de Taină, aşa cum o sugerează piesele aşezate pe ea, recipiente cu formă clară, exactă sau torsionate cu sugestii de făptură umană. Între sticla blatului şi reflecţia ei în oglindă se joacă sensul comunicării între lumi paralele.

De la “Melusina”, la “Virgo” şi apoi la însemnele trecutului nostru recent, expunerea lucrărilor creatoarei devine un traseu coerent, într-un fel de iniţiere inversă, a cărei gravitate atinge dramaticul. În pofida frumuseţii fiecărei piese în parte, frumuseţe izvorâtă din capacitatea artistei de a stăpâni materia şi de a construi piese tridimensionale de autentică valoare estetică, discursul selecţiei de opere este unul tensionat, invintând la rememorare şi reflecţie.

Plasate împreună într-o expoziţie, creaţiile celor doi artişti, aparent atât de deosebite, se întâlnesc în chiar cuvântul-titlu al evenimentului. În “însemne”, adică semne simbolizând ceva. De data aceasta nu un rang, nu o funcţie, ci însăşi condiţia umană.

Reka Csapo Dup, Pater nostrum

Reka Csapo Dup, Sed libera nos

Reka Csapo Dup recompune un univers feminin deopotrivă insolit, deopotrivă fragil şi puternic, deopotrivă purtător de mesaj, dar şi de impact vizual.

BIOGRAFIE

NOUTĂȚI

PROIECTE

    DISCIPLINA ARCANI

    PANEM NOSTRUM

    SED LIBERA NOS

    ARCANA VIRGO

    MELUSINA

    NIHIL SINE DEA

DESENE

PROIECTE U.N.A.

    URMA CORPULUI MEU

    AFRODITA DIN KNIDOS

    DEFRAGMENTAREA RENAȘTERII

    CLASA DE TERACOTĂ

    TOTEMTIEREN-HOMAGE BEUYS

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.