Lumea provincială își dă în petic, oh da, micul nostru orășel, sulemenit, să facem frumos când vin alde Meleșcanu, Tăriceanu, Barna, Cioloș, Clotilde, Iohannis, Dăncilă, Ciolacu, Hrebe, Ilici, Băse și Voiculescu și Becali. Ne-am dus la o serată să hotărâm unele aspecte vitale legate de apropiata vizită a marilor noștri politicieni naționali. Eram serviţi cu lichior de ananas si cu ciocolată fierbinte. Se aprindeau lumânări, din alea de la Jysk. Papucii din blană de iepure sorbeau zgomotul paşilor noştri. Carmen îşi calcula gesturile. Ni se adresa în şoaptă. Ghiceam în toate o anume recunoştinţă. Cu un an în urmă poetesa divorţase. Fostul ei soţ, farmacistul Iamandi, se hotărâse să intre în politică. La UNPR? La PDL? Îmbrăţişase cu febrilitate doctrina socialistă. Care socialism?
– Ăla cu față umană, și-a dat Pitoșkin cu părerea, stând noi așa pe malul Dâmboviței, chipurile. Te-ai prins? Hm. Știi cum e cu socialismul, așa, vulgar vorbind? O gașcă de șmecheri pune mâna pe stat și trăiește bine mersi, trai neneacă!
Ce să mai vrei mai mult? Da, era o prezentare inspirată a doctrinei socialiste, altfel cum? Și Pitoșkin a rămas pe deplin îngândurat privind cum o gărgărița urca golgota cracului lui bine peticit. Cum poetesa Carmen cocheta cu liberalii, între cei doi s-au iscat dispute aprinse. Cum care ei doi? Păi farmacistul Iamandi și poetesa Carmen sau Pricoliciul de la Arsenal și Bobolina sau colonelul Șharun și domnișoara Margareta.
Procesul de divorţ a însufleţit întreg orăşelul. În acele zile, gazeta noastră locală, Tribuna Poporului, s-a vândut foarte bine. Ea a găzduit pamfletele şi scrisorile deschise ale celor două tabere și tot felul de dezvăluiri nelalocul lor. Farmacistul Iamandi nu ne-a iertat multă vreme că ţinusem partea poetesei Carmen, și, foarte hotărât, ne-a dat unfriend pe Facebook și ne-a pârât pe unde a putut, la Pompieri, la Poliție, la Protecția Mediului și Direcția Sanitară. Ne-a încondeiat în fel și chip.
Pe noi nu ne interesau câtuşi de puţin culisele politicii, dar am găsit de cuviinţă să sprijinim o persoană atât de delicată precum era poetesa Carmen. După ce s-a dat verdictul, farmacistul Iamandi a încercat să-i determine pe unii consilieri municipali să ceară închiderea clubului nostru. Cum unul dintre ei, care era administratorul grupului de pe Facebook, se trata pe ascuns cu morfină, farmacistul era cât pe-aci să reuşească. Bietul om îi plângea pe la uşă.
Îl suna la telefon în puterea nopţii. Îi cerşea fiola salvatoare plângând în hohote. Spre norocul nostru, a fost zdrobit de o grindă de oţel prăbuşită de pe schelăria noului sediu al băncii comerciale. Am fost la înmormântare și am plătit și un anunț la rubrica Decese în ziar.
Reîntoarcerea pelerinului ne-a electrizat însă şi am lăsat baltă micile noastre probleme provinciale. Ne-am hotărât să-l întâmpinăm aşa cum se cuvine, cu mare alai, cu mare pompă, pe bune, de-adevăratelea, așa cum scrie la carte.
Berta Schwartz a scris invitațiile. Vivaldi, tambur-majorul fanfarei municipale, ne-a promis că ne va sta la dispoziţie, fălosul, fălcosul. Zibin, comerciantul, ne-a vândut un sfert de tonă de artificii la preț redus, ah, micile afaceri. Pierre, bucătarul clubului nostru, a pregătit un ospăţ regesc, libanez, turcesc, englezesc. Ne-am certat la cuţite cu el, țin bine minte, un nesuferit, ce să mai vorbim! Nu ne-a lăsat cu nici un chip să pătrundem în bucătărie să-i aflăm secretele. A pus un ucenic plin de coşuri să păzească uşa înarmat cu un linguroi de aluminiu. Ce băiat fioros. Care ne filma cu o cameră mobilă.
Domnule Bufnila,in locul pozei cu doamne de epoca si destul aratator indreptat spre universul valurit,as fi pus o poza cu masca dublei expresii a sculptorilor din Chios,Boupalos si Athenis: o masca rade, o masca plange! Pliniu a cautat mult timp fizionomia acestei sculturi a zeitei Artemis cu dubla fata!Ce ne spune noua poza din jurnal? Nu stiu! Niste doamne intrigate de mizeria Covidului politic , a gripei spaniole ori de mizeria din constiinta celor care nu se vaccineaza! Nu stiu! Poate doar dvs., autorul ,ne puteti explica,precum Plinius ce inseamna fizionomiile mastilor razatoare ori plangatoare. Oricum, az’noapte l-am visat pe Plinius ca imi explica chestia asta care a surprins atati de multi critici de arta antica, clasica,contemporana,moderna si futurista.Mos Plinius mi-a zis cam asa in vis:,, masca asta ofera o curioasa particularitate de expresie: ea pare trista pentru cei care intrau si radea de cei care ieseau”. Cu scuzele de rigoare nu mai intru in detaliile istoriei pe care dvs., desigur o cunoasteti.Poza dvs. e un fel de rasu-plansu pentru cei care ies si intra in politica precum intra si ies dintr-o latrina? Daca da, jos palaria, domnule Bufnila!