Maladii ale identităţii personale

Te întrebi de ce liberalii văd puroiul doar la pesedişti, iar pesediştii îl văd doar la liberali, când e evident că au dreptate şi unii, şi alţii (cum spunea USR la începuturile sale).

Ce anume mă face pe mine, liberal fiind, să nu văd răul făcut de liberalii mei? Nu pot să accept că ai mei sunt la fel de incompetenţi şi de corupţi pentru că, dacă aş accepta, aş lovi în propria mea identitate. Eu nu am o identitate autonomă, ci una rezultate din identificare.

Mă identific cu o colectivitate. Mă identific ca dinamovist, de pildă. Nu mă identific ca persoană suverană. Şi îmi pun în piept

„Câine până la moarte”. După care nu mai pot să accept că ultimul patron dinamovist a vândut echipa unor mafioţi din Spania.

La fel stau lucrurile dacă mă identific ca liberal. Ori dacă mă identific ca pesedist. Ori dacă mă identific ca userist. În cazul din urmă, mă văd obligat să uit că USR a fost înfiinţat din spuma unei străzi care striga „PSD, PNL, aceeaşi mizerie”.
Filosoful nostru Constantin Noica dădea un nume savant acestei maladii a spiritului din noi, dar o descria simplu: nu pot interioriza dimensiunea individuală a persoanei care sunt.

Nu-i vorbă că nici filosofii înşişi, cum ar fi Gabriel Liiceanu, ucenicul lui Noica, nu sunt scutiţi de maladia aceasta când ne aflăm pe terenul politichiei, în schimb dau în damblaua unui individualism excesiv când ne aflăm pe terenul credinţei. Cum s-ar zice, au chiulit de la lecţia „Cunoaşte-te pe tine însuţi”.

Statistic, există printre noi, în proporţie mai mare de 50 la sută, cetăţeni care nu suferă de incapacitatea de a fi persoane individualizate. Au identităţi sănătoase, din acest punct de vedere. Aceşti cetăţeni nu merg la vot şi, din bun-simţ, consideră că nu au nici dreptul de a se revolta organizat. Ei suferă, se vede treaba, de o altă incapacitate. Aceea de a interioriza ceva colectiv. Au interiorizat individualul (ca pe o puşcărie de lux), dar nu mai au resurse individuale spre a se dedica binelui general.

Aşa că, la noi, se revoltă pe rând galeriile, niciodată cei care, nefiind microbişti, au constatat de multă vreme că totul e putred în Danemarca noastră politică.

Furtună într-un pahar cu apă, zic cei bolnavi de lipsă de interiorizare a generalului din binele colectiv. Ce rost ar avea să ne revoltăm când, iată, lumea toată s-a organizat contra individualismului patriotic susţinut de Donald Trump? Tendinţa globală este, azi, să fie susţinuţi bolnavii care pot interioriza uşor generalul globalist, dar nu mai pot interioriza individualismul cu deschidere către colectivitatea unei patrii. Azi, interesul naţional este cu adevărat de ne-susţinut, ori îl vei susţine sub ameninţări dacă nu te duci să te închini la templele globaliste.

Templul de la Davos a fost descris, recent, de un român care a lucrat mulţi ani la Clubul de la Roma şi la ONU drept un cuib de neomarxişti fără inimă, care urmăreşte de multe decenii formatarea unui Glob comunist. Anarho-miliardarii lumii ar urmări să pună mâna pe toată averea naţională şi individuală a Globului. Aşadar, pe toată puterea.
Suveraniştii politicului nu vor avea câştig de cauză fără suveranităţile personale ale celor care vor (re)învăţa să pună cele trei dimensiuni ale fiinţei omeneşti (Individual-General-Universal) într-o stare de echilibru sănătos.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.