Mâna albă (48)

Mâna albă (48) În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz– Cei o sută, Ecce Homo. Acesta este cel de-al patrulea volum, din cele 11 ale ciclului CEI O SUTĂ, și a apărut la Editura ALLFA, în 2000.

Povestirile, la rândul lor, s-au amestecat cu alte povești arabe, cu cântecele menestrelilor, iar „Călătoria pe Ocean” a ieșit din repertoriu.

Al Patruzeci și cincilea mai petrece o ultimă perioadă de aproximativ un an la Basra. Apoi, totul devine neclar. Sursele abundă și se contrazic cu vehemență. La 10 octombrie în anul 680, în bătălia de la Karbala, Husayn, fiul lui Aii, este înfrânt și ucis, după ce a refuzat să-l recunoască drept calif pe Yazid. Mormântul lui devine principalul loc de pelerinaj al șiiților. însă șiiții rămân cu statut de sectanți. Puțini ani după moartea fiului lui Aii, se răscoală orașele Mecca și Medina; după alți doi ani se ridică șiiții din Irak și din Huzistan.

A mai trăit Al Patruzeci și cincilea acele evenimente? Greu de spus. Scribul dispune de prea multe informații din numeroase surse. Cert este că Husein a participat la bătălia de la Karbala. Este singurul punct unde toți autorii sunt de acord între ei. întrebările se înmulțesc abia de aici încolo: ce a căutat Geographul oficial al Califului în război? De partea cui s-a situat el? A murit în bătălie sau drept consecință a ei? Dacă n-a murit în acele zile tulburi, prin ce întâmplări adevărate a mai trecut?

La începutul acestei biografii, scribul s-a situat ferm pe coordonate, netrecând un semn al întrebării (nici măcar între paranteze) după data morții personajului. La un asemenea subiect, ca acela al vieții Geographului Califului, unde nici o dată nu este sigură, unde fiecare amănunt are numeroase înflorituri, trebuind să te strecori în permanență printre arabescuri¹ spre a putea urma un fir, unde traiectoria vieții este pretutindeni încărcată cu meandre înfundate, asemenea labirinturilor, la un astfel de subiect este riscant să afirmi cu certitudine ceva. Episoadele din realitatea imediată se întretaie la tot pasul cu cânturi ale epopeii (sau ale epopeilor), unii autori susțin cu argumente greu de combătut că Geographul Califului Yazid nici n-a existat în realitate, alții, printre care și scribul, îl fixează printre strămoșii și descendenții săi. Nici acești din urmă analiști nu vorbesc fără dovezi, și ei se folosesc de probe, chiar dacă probele nu sunt întotdeauna identice și nici măcar de aceeași factură. însă, dacă nu crezi în existența personajului, cum să crezi într-o lume ce totuși a existat? (Măcar asta nu contestă nimeni!) Și, apoi, dacă începi să te îndoiești de un amănunt, va trebui să te îndoiești, conform acelorași criterii de evaluare, și de următorul. Și, așa, până la capăt.

Scribul este de părere că Al Patruzeci și cincilea a murit în bătălia de la Karbala. Descoperirea atestării drumurilor sale (cel puțin două) la Kufa, pe Eufrat, acel bastion al șiiților, precum și legăturile sale anterioare (reale sau doar atribuite) cu charidjiții pun sub semnul întrebării relațiile excelente dintre Yazid și „Geographul său”. Bătălia de la Karbala, mai degrabă o ambuscadă între niște călăreți fugăriți de o armată întreagă, acolo unde Husayn – fiul lui Aii – își găsește sfârșitul, este un moment sanctificat de șiiți, dar păstrat cu evlavie și în memoria celeilalte tabere. întrebarea este: de ce parte se afla Husein? (Din nou, ca mai peste tot în istorie, scribul se lovește de lipsa de imaginație a oamenilor, tentați, ca în fiecare epocă, să folosească până la saturație aceleași sau aproape aceleași nume, ceea ce reprezintă sursa a numeroase confuzii.) Și moartea lui a fost regretată atât de o parte, cât și de cealaltă. Când, puțin timp mai târziu, un alt fiu al lui Aii, Muhammad ibn al-Hanajiya, copil natural, va fi impus drept „calif direct desemnat de Allah”, acesta se va dezice de partizanii săi și-și va continua viața retrasă la Medina. După moartea lui, Kaisan elaborează prima doctrină șiită, pornind de la ideea că Muhammad, fiul lui Aii, nu s-ar fi prăpădit, ci ar fi devenit Muhdi, „califul ascuns”, retras în măruntaiele pământului, așteptat să revină printre oameni. (Acesta n-a fost singurul Muhdi, singurul „calif ascuns”. Și peste două veacuri, Ia moartea celui de al unsprezecelea calif, duo- decimanii pretind că șirul nu s-a întrerupt, el fiind completat cu un alt Muhammad, un alt „calif ascuns”.) în contextul credinței în Judecata de Apoi, devenită atât de iminentă și printre arabi, mai ales că exact în perioada Geographului, Hasan al-Basri (deci tot din Basra!) o va propovădui cu un talent ce-l va face celebru în istorie, Al Patruzeci și cincilea va primi alte valențe. „Califul ascuns” nu se va întoarce singur,, ci înconjurat de sfetnicii săi de nădejde. Legenda lui Husein, o legendă antumă fluidă, nepietrificată nici în posteritate, se va mula treptat pe cerințele vremurilor. Husein moare lângă Husayn, Yazid nu se mândrește cu această victorie, deși fiul lui Aii i s-a opus fățiș nu o dată. Geographul nu se află implicat direct în vreo tabără, ambele având nevoie de el. Al Patruzeci și cincilea îi călăuzește pe teren pe oamenii muhdi-ului (nu pe acesta, întrucât acesta nu are nevoie să fie călăuzit). Când se va întoarce Muhammad, Geographul va fi de față. Din măruntaiele pământului revine nu numai „califul ascuns”, dar și reprezentantul la fel de misterios al unei confrerii secrete, poate Mâna Albă. Al Patruzeci și cincilea continuă să poarte la piept talismanul incandescent al heliodromilor. El rămâne Curierul Soarelui, ultimul mare dregător al tatălui plecat. Nici șiit, nici creștin, nici islamist pur, Al Patruzeci și cincilea pare un ultim ierarh al lui Mithra. Sectele ulterioare și-l revendică și ele pe povestitor și pe savant. Husein va face parte din numeroase asociații și ordine misterioase. Timpul vieții sale nu mai are importanță. încetul cu încetul, el apare și sub alte posturi. Unele foarte diferite de cea originară. „Munchhausen al Evului Mediu” își începe călătoria în posteritate. Viața-i fizică, scribul crede că o poate opri aici.

Când s-a ocupat de biografia lui Occelus, Cel de Al Patruzeci și unulea din șir, scribul a anticipat două fapte: un autor anonim din secolul al VII-lea îl va aminti, același autor ce va fi și cel ce, contemporan cu Husein, va povesti și viața Geographului; un fiu al fiului lui Țipor va ajunge mare cărturar, pomenea de asemenea scribul, iar autorul anonim va face trimiterea Ia bunicul lui Rabi Țipor. Confirmările acestor aluzii reprezintă recompensa cea mai scumpă pentru scrib. Ele certifică din surse neutre că lanțul nu s-a rupt, că zalele sale nu-i sunt străine nici cuiva neimplicat în istoria Celor O Sută. Câteodată, scribul are mare nevoie de astfel de adeveriri. în desele-i momente de disperare, confirmările îi dau puterea să continue. Sigur, importanța acestei succesiuni nu se traduce decât prin imaginea tot mai completă a unui puzzle. Fragmentele disparate primesc măcar o coerență, dacă nu și un sens indubitabil.

Geographul Califului este ultima „personalitate”, ultimul învățat dintr-o succesiune ilustră. După el urmează generații de oameni modești. Faptul că Husein își găsește predecesorii întărește scribul în încercarea grea de a continua pe un din nou cu totul alt tărâm.

Multă lume a așteptat, vreme de veacuri, întoarcerea „califului ascuns” și a alaiului său, în frunte cu eruditul Geograph. Fără a trece la islamism, și fiul și nepotul lui Husein s-au amăgit, din motive personale, că el va reveni. Treptat, faima Celui de Al Patruzeci și cincilea a suferit atâtea schimbări, încât scribul crede că, prin anumiți urmași de-ai săi, Geographul s-a întors cu adevărat.

Însă, după sfârșitul Celui de Al Patruzeci și cincilea, contemporanii și urmașii lor din Basra se mulțumesc să dea din cap și să repete un semn din Sura cetelor, Sura XXXIX din Coran: „Dumnezeu primește la Sine sufletele în vremea morții, iar pe acelea care nu mor (le ia) în somnul lor. Și El le ține la Sine pe acelea asupra cărora a hotărât moartea, iar pe celelalte le trimite până la un termen hotărât; întru aceasta sunt semne pentru poporul ce cugetă”.

Iar ce a hotărât Dumnezeu e taină.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.