Mario Draghi avertizează cu privire la viitorul Europei sub umbrela SUA – POLITICO

Prezența lui Mario Draghi al Aachen, pentru a primi Premiul Internațional Charlemagne, nu a fost, așa cum s-ar fi așteptat mulți, un exercițiu de curtuoazie diplomatică. Dimpotrivă, fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a lansat un avertisment dur către asistența formată, printre altele, din cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, Christine Lagarde, președinta (BCE) și Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei). Mesajul său este o palmă peste fața unei Europe obișnuite să lenevească sub umbrela Washingtonului.

America nu mai este „părintele” protector

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a declarat că Uniunea Europeană se află într-o situație fără precedent, fiind „cu adevărat singură împreună” după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiului Charlemagne, Draghi a avertizat că Statele Unite au devenit un actor „advers și imprevizibil” care nu mai garantează securitatea continentului european, notează politco.eu.

Potrivit oficialului, costul necesar pentru a stopa declinul economic al blocului comunitar și pentru a acoperi decalajul de productivitate față de SUA a crescut la 1,2 trilioane de euro pe an. Draghi a subliniat că Europa trebuie să își revizuiască imediat toate dependențele strategice, menționând inteligența artificială. Totodată, apărarea și energia sunt sectoare critice care necesită investiții masive și rapide, în opinia politicianului.

„Dacă deschiderea rămâne singurul nostru răspuns, aceasta devine absența unei decizii”, a declarat Draghi

Cercul vicios al slabei legitimități

Cea mai puternică critică a fost rezervată însă mașinăriei birocratice de la Bruxelles și din capitalele europene. Draghi a deplâns lentoarea decizională care „diluează și întârzie” orice acțiune până când aceasta devine inutilă.

„O implementare slabă erodează legitimitatea, iar legitimitatea slabă îngreunează și mai mult implementarea. Trebuie să rupem acest cerc vicios”, a avertizat el.

Este, în esență, radiografia unei neputințe cronice. Mario Draghi nu a vorbit doar despre economie, ci despre criza de autoritate a unui proiect care, deși se numește „Uniune”, pare incapabil să acționeze unitar atunci când lupul este la ușă. La Aachen, „marele european” nu a celebrat unitatea, ci a deplâns absența ei în fața unei lumi care nu mai are răbdare cu cei slabi.

Informații de context 

Mario Draghi este fost prim-ministru al Italiei și fostul președinte al Băncii Centrale Europene, în perioada 2011-2019, fiind creditat cu salvarea euro în timpul crizei datoriilor, prin faimoasa promisiune din 2012 că va face „whatever it takes” (tot ceea ce este necesar) pentru a păstra integritatea zonei euro. 

La solicitarea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Draghi a elaborat un raport stufos despre viitorul competitivității europene, publicat în septembrie 2024. În acest raport, Draghi avertizează pe mai multe direcții ale Uniunii Europene, care sunt foarte importante pentru viitorul acesteia, printre care: investiții masive, productivitate crescută și mai ales datoria comună (euroobligațiuni). Printre principalele concluzii ale raportului, se regăsește faptul că UE are nevoie de investiții masive: de la 800 până la 1200 de miliarde de euro anual (aproximativ 5% din PIB-ul UE). Ca o comparație, planul Marshall de după Al Doilea Război Mondial reprezenta doar 1-2% din PIB la acea vreme. 

Un alt domeniu important al raportului Draghi este acela al Inteligenței Artificiale, Cipuri, Cloud, adică retehnologizarea și investiții în tehnologizarea UE. 

Printre cele mai interesante propuneri ale raportului Draghi îl reprezintă emiterea de euroobligațiuni (datorie asumată de toate statele membre) pentru a finanța apărarea și energia, o idee controversată, susținută de Franța și Italia, dar privită cu scepticism de Germania și statele nordice. 

Concluzia raportului Draghi e clară. Dacă UE nu răspunde la necesitățile pieței și nu se retehnologizează, va deveni un muzeu vizitat de turiști, dar irelevant în producția industrială și inovație.