Mărţişoare lirice la Opera Naţională Bucureşti în acest weekend

“Evgheni Oneghin”

Spectacolul cu Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski este programat vineri, 2 martie, începând cu ora 18:30. Regia poartă semnătura lui Ion Caramitru.

Pe un libret de Konstantin Şilovski, după un roman de Alexandr Sergheevici Puşkin, Evgheni Oneghin a  avut premiera mondială la 29 martie 1879, la Conservatorul din Moscova.

Actorul Ion Caramitru a semnat, ca regizor, la Belfast, prima lui viziune scenică cu Evgheni Oneghin. Povestea prinde acum viaţă într-un alt ritm: iubiri, trădări, exaltări romantice sunt abordate cu un ochi cinematografic. Despre felul în care a conceput această capodoperă lirică ceaikovskiană Ion Caramitru mărturisea: „Am încercat să rezolv totul într-un stil, să zicem, cinematografic. Am repovestit, oarecum, toată opera, i-am dat alt ritm. Am creat acele tablouri vivante, menite să dea o mai mare valoare estetică spectacolului. Balurile, de pildă, au căpătat viaţă. Am gândit decorul ca pe un «puzzle», ca pe nişte piese care se fac, se desfac şi se recompun în faţa spectatorului, ocolind, astfel, unele «lentori» posibile”.

Evgheni Oneghin, opera clasica in trei acte, este o poveste de dragoste. La început surorile Tatiana şi Olga aşteaptă sosirea logodnicului Olgăi, Lenski, şi a prietenului său Oneghin. În vârstă de doar 17 ani, Tatiana se îndrăgosteşte pentru prima oară de Oneghin, chiar dacă acesta este mai în vârstă decât ea. Îi mărturiseşte acestuia iubirea, dar Oneghin, politicos şi rece, o respinge. Plictisit, Oneghin ajunge să flirteze cu Olga, iar cei doi vechi prieteni ajung să se dueleze, Lenski fiind ucis. Oneghin alege să dispară din societate, împovărat de uciderea celui mai drag prieten, pentru a se întoarce mulţi ani mai târziu. Atunci o redescoperă pe Tatiana, o doamnă frumoasă, căsătorită, de care se îndrăgosteşte. Îi mărturiseşte iubirea, dar este mult prea târziu, căci Tatiana, chiar dacă îl mai iubeşte încă, alege să rămână credincioasă soţului ei, neuitând umilirea din adolescenţă.

În luna mai a anului 1877, cîntăreaţa E. Lavrovskaia i-a sugerat lui Ceaikovski ideea de a scrie o operă inspirată de romanul Evgheni Oneghin de Puşkin. Iniţial compozitorul trece cu vederea această propunere, însă mai târziu, entuziasmat de acest subiect, începe lucrul cu mare ardoare asupra unei noi opere.

„Captivat de imaginile poetice ale romanului, de bogăţia spirituală a personajelor, de caracterul profund uman al acţiunii, Ceaikovski s-a străduit să redea prin muzică sentimentele pure, profunde, chipuri gingaşe, pasiuni înflăcărate, caractere tipic naţionale, peisajul rusesc, de la începutul secolului al XIX-lea. El şi-a concentrat atenţia asupra profilului moral al personajelor, zugrăvind în acelaşi timp împrejurările care determină dramele sufleteşti ale oamenilor. Veridicitatea personajelor redate cu naturaleţe şi sinceritate, farmecul inegalabil al muzicii constituie trăsături care menţin ferm opera «Evgheni Oneghin» în repertoriul teatrelor europene”.

În spectacolul de la ONB, decorurile sunt semnate de Maria Miu, costumele au fost concepute de Viorica Petrovici, coregrafia îi aparţine lui Florin Fieroiu, iar lighting designul, lui Chris Jaeger

În distribuție: Florin Simionca (debut) în rolul Oneghin, Iulia Isaev (Tatiana), Andrei Lazăr (Lenski), Oana Andra (Olga), Horia Sandu (Gremin), Sorana Negrea (Larina) Andreea Iftimescu – invitat (Filipievna), Valentin Racoveanu (Triquet), Dan Indricău (Zaretsky/ Căpitanul), Delia Antonescu (Tatiana Mică).

Spectacolul de balet „Giselle”

Sâmbătă, 3 martie, începând cu ora 18:30, nu rataţi spectacolul de balet Giselle de Adolphe Charles Adam. Regia şi adaptarea coregrafică poartă semnătura lui Mihai Babuşka, scenografia a fost realizată de Adriana Urmuzescu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu.

Premiera mondială a baletului Giselle a avut loc la Opera din Paris în anul 1841, cu celebra Carlotta Grisi în rol principal, coregrafia aparținându-i lui Jules Perrot. Data apariției acestui balet marcheză una dintre cele mai importante etape ale istoriei spectacolului coregrafic romantic. Aflat pe afiș până în 1868, baletul ar fi fost uitat dacă nu s-ar fi reluat la Sankt Petersburg de către Marius Petipa ( în 1884 și 1890).

Premiera națională a avut loc pe scena Operei Naționale București în anul 1962, având ca interpreți pe Alexa Mezincescu ( Giselle), Gheorghe Cotovelea (Albert) și Ileana Iliescu ( Mirtha).

„Giselle este simbolul baletului romantic, este un balet care vorbește despre dragostea dincolo de moarte. Am dorit ca această montare să aibă o nouă viață, acțiunea să fie pe înțelesul publicului, pentru că baletul clasic s-a pierdut în lucruri abstracte. Un alt motiv ar fi că acest spectacol oferă soliștilor și, nu numai, posibilitatea de a arăta la maxim latura lor actoricească. Astfel publicul va asista la un examen de sinceritate(toate sentimentele se schimbă de la o stare la alta)”, afirmă coregraful Mihai Babușka

Spectacolul spune povestea de dragoste dintre Giselle şi prinţul Albert (care îi ascunde fetei identitatea sa), care trece dincolo de moarte. Primul act al baletului cuprinde aproape întreaga desfăşurare a firului narativ: secvenţele în care cei doi tineri îşi declară iubirea alternează cu momentele de dans şi veselie ale sătenilor întorşi de la cules sau cu scenele conflictuale dintre prinţul Albert şi pădurarul Hans.

Cel de-al doilea act, o adevărată „bijuterie” coregrafică a baletului clasic, înfăţişează lumea fantastică a ielelor, creaturi supranaturale care întrupează sufletele fetelor moarte înainte de nuntă, ca şi Giselle.

În distribuție: Ada Gonzalez, Valentin Stoica, Vlad Toader, Mihaela Soare, Rin Okuno, Virgil Ciocoiu, Lăcrămioara Proca, Gloria Barbu, Antonel Oprescu

Pas de deux: Greta Niță (debut) şi Sergiu Dan

Noua producție „Don Carlo”

Duminică, 4 martie, începând cu ora 18:30, sunteţi invitaţi la cea mai nouă producție din repertoriul actual, Don Carlo, operă în patru acte de Giuseppe Verdi.

Regia, decorul, costumele și luminile spectacolului poartă semnătura lui Mario De Carlo. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Corul Operei Naționale București va fi pregătit de către Daniel Jinga. În distribuția spectacolului se regăsesc atât nume sonore ale primei scene lirice românești, cât și artiști recunoscuți pe plan internațional.

,,Rolul de regizor (și scenografie și costume) în cazul Don Carlo este ca și cum te-ai arunca de pe stânca din Acapulco. Chiar dacă știi că vei scăpa cu viață – pentru că alții au făcut asta înaintea ta – riscul de a fi rănit este mare; și, mai presus de toate, tensiunea adrenalinei se ridică la niveluri critice. Emoțiile atât de puternice și pline de satisfacții un sunt ușor de demonstrat, în fața altor titluri.

În Don Carlo ne aflăm față în față cu personaje enorme. Este adevărat că acest lucru se întâmplă în multe lucrări de Verdi (să ne gândim la Violetta, la Rigoletto, Azucena, dar nu numai), însă aici toți sunt giganți și se mișcă toți împreună!”, mărturiseşte Mario de Carlo

Cu un libret în limba franceză semnat de Joseph Méry şi Camille du Locle, după tragedia lui Friedrich Schiller, opera Don Carlos i-a fost solicitată lui Verdi de către Opera din Paris – unde a avut loc și premiera la data de 11 martie 1867. Compozitorul a revenit apoi asupra lucrării sale, dăruind contemporanilor şi o versiune în limba italiană care a fost prezentată la Teatro alla Scala din Milano la 10 ianuarie 1884. Astfel, opera Don Carlos comandată de francezi va fi denumită în ţara lui Verdi Don Carlo, versiune reprezentată frecvent în paralel cu cea originală, în limba franceză.

Povestea lucrării are ca punct incipient situaţia politică şi socială din Europa secolului al XVI-lea. Căsătoria tânărului Carlo, fiul regelui Filip al II-lea, cu prinţesa Elisabeta de Valois, fiica regelui Henri al II-lea, are ca scop aducerea păcii între Franţa şi Spania, țări aflate în război la acea vreme. În ciuda aşteptărilor, cei doi se îndrăgostesc, însă regele Spaniei se împotriveşte dorinţei celor doi, căsătorindu-se el însuşi cu tânăra prinţesă. Istoria, politica, religia și dragostea se împletesc ingenios într-un subiect ce conţine şi o mare parte de ficţiune, acurateţea istorică e relativă de dragul poveștii.

În distribuţie: Hector Lopez (Don Carlo), Cellia Costa (Elisabetta de Valois), Dragoljub Bajic (Regele Filip al II-lea), Cătălin Țoropoc (Rodrigo, Marchizul de Posa),  Oana Andra (Principesa Eboli), Horia Sandu (Marele Inchizitor), Filip Panait (Un frate), Andreea Novac (Tebaldo), Valentin Racoveanu (Contele di Lerma), Mihaela Stanciu (Voce dal Cielo).

ONB lansează primul film de prezentare al instituţiei

Cu o activitate de peste 96 de ani dedicată artei lirice, Opera Naţională Bucureşti lansează primul film de prezentare al instituţiei.

Sunteţi invitaţi să fiți spectatori și să vă bucurați alături de întreaga echipă a Operei Naționale București de o scurtă vizită virtuală a primei scene lirice românești, un video realizat de Sebastian Bucur.

Opera Naţională Bucureşti se află în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Trupa lirică bucureşteană s-a lansat la 8 mai 1885, dar instituţionalizarea acesteia şi, implicit, crearea Operei Române a avut loc în anul 1921.

După o perioadă de câteva decenii de funcţionare în clădirea unor teatre dramatice sau lirice ale timpului, în anul 1953 a fost inaugurat actualul sediu al Operei.

În 2006, ca urmare a iniţierii unui act normativ prin care au fost statutate organizarea şi funcţionarea specifice instituţiei, prima scenă lirică a ţării a primit titulatura de Opera Naţională Bucureşti (ONB) şi este subvenţionată de la bugetul de stat.

ONB și-a câștigat prestigiul de-a lungul timpului aducând în prim plan publicului nume strălucite de soliști, dirijori, balerini, scenografi și regizori. Dintre artiștii români de operă care s-au afirmat inclusiv pe cele mai mari scene ale lumii amintim doar câteva nume: Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, Octav Enigărescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Marina Krilovici, Iolanda Mărculescu, Victoria Bezetti, Valentin Teodorian, Ladislau Konya, Maria Slătinaru Nistor, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagian, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea ș.a.

Interpreții români au devenit renumiți peste hotare, mulți dintre ei fiind deținătorii unor importante premii la concursurile internaționale de canto de la Toulouse, Geneva, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, Munchen, Salzburg și Barcelona.

În domeniul baletului, printre cele mai renumite nume din palmares figurează Floria Capsali , Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ștefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Gheorghe Iancu, Elena Dacian, Marinel Ștefănescu, Ioan Tugearu ș.a.

În repertoriul Operei Naționale București se regăsesc titluri de opere și balete celebre precum Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Così fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart; Nabucco, Aida, La Traviata, Bal Mascat, Rigoletto de Giuseppe Verdi; La Bohème, Madama Butterfly, Turandot de Giacomo Puccini; Carmen de Georges Bizet; Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti; Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini; Fidelio de Ludwig van Beethoven; Faust de Charles Gounod; O scrisoare pierdută de Dan Dediu și, respectiv, Giselle, Corsarul de Adolphe Charles Adam; Baiadera, Don Quijote de Ludwig Minkus, Romeo şi Julieta de Serghei Prokofiev; Lacul Lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski; Amorul Vrăjitor – Tricornul de Manuel de Falla; Iubire nesfârșită (Opus 73) –Le Sacre du Printemps de Ludwig van Beethoven – Igor Stravinsky și Tango. Radio & Juliet de Edward Clug.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.