Manuela Predilă, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea Bucur din Capitală, a postat pe Facrebook un text despre ce înseamnă îngrijirea gravidelor cu COVID-19. Dacă fiecare ar vedea, cu siguranță atunci ne am înțelege mai bine unii pe alții, consideră medicul.
„Ar merita ca fiecare dintre noi sa lucreze macar o garda , o săptămână, o luna numai cu pacienti COVIDAr merita sa vadă cum intri cu orele în zona rosie și nu știi când ieșiCum fiecare mamica internata are propriile intrebari iar tu nu mai ai suflu dupa ore și ore în șir în zona rosie cu costumul PPECum treci prin salile de nasteri și vezi cum se degradează starea mamei si fătului și intri în urgenta sa scoți un prematur pentru ca să dai o șansă ambilorCum intre timp, în afara de ceea ce ai internat deja vin simultan 2- 3 urgente obstetricale COVID si nu știi cu care sa intri mai repede în sala de operațieCum în timpul operației colegul mai tânăr ” mana a doua ” iti spune ” amețesc, mi e greata , se învârte pământul cu mine , puteți sa deschideti un pic geamul ? Simt ca îmi pierd cunostinta „Cum nu iti permiți sa simti ca și ție îți e rau .Cum primești telefoane și telefoane de la prieteni și colegi cu gravide testate pozitiv care vor sa vina ” la un control ” sa vadă dacă sunt bineCum treci prin ATi sa vezi pacientele cu forma critica , mame , lauze … așezate în pronatie, obnubilate, cum vâjâie oxigenul la fluxuri imenseCum ți se spune ca ” s a terminat Remdesivirul , ce facem.? Cui ii dam ultima doza? „Cum leoarca și fara suflare intri 5 minute sub dus și sari ca suna telefonul – garda , sala de nasteri , sala de op , …Cum vezi cum se ivesc zorii și nimeni din garda ta nu a pus geana pe geana de 24 de oreCum predai o garda la fel de plina ca a ta , intr un flux care pare ca nu se mai terminaCum ajungi acasă și cazi lat fara sa mai stii dacă e zi sau noapteCum cand te dezmeticesti și încerci sa scrii ce simți iti curg lacrimile pur și simplu , izvor …
Ar merita sa trăim fiecare un pic din ceea ce trăiește celalt.Cu siguranta atunci ne am înțelege mai bine unii pe alții.Și cu siguranta am deveni mai buni”, este mesajul postat de medic pe pagina sa de Facebook.
Uffff! Intro familie, „degeaba tata e om si restul/copii sunt boi”!, spune o zicatoare straveche! Si inca una „nu poti pune cal batran la ham”! Dupa atata rautate, ura si afurisenie, se incearca pe sentiment si suflet?! Experientele neplacute din Romania ultimilor ani, mai ales de cateva luni bune si se continua cu mai multa forta, nu pot imbunatati imaginea deja putreda si mucegaita a acestei entitati! Sau schimba credibilitatea in bine si frumos!
Ioteee, s-a schimbat paradigmaaa. Nu se mai condamnă cu mânie științifică. Acum se invocă milaaaa.
Miroase,cumva, a Nürnberg și noi nu simțim? E clar, avem covid.
@otova Dute drakului de nebun. Astia ca tine , ca Sosoaca, ca popii feudali ar trebui arestati pentru zadarcinirea combaterii bolilor
Emotionant. Arata ca iti pasa. Consuma articole lacrimogene de propaganda si nu-ti pune intrebari. Autoritatile au grija de tine si de banii tai.
De un an si jumatate economia mondiala este deturnata, drepturile civice anulate, statele piratate la drumul mare, sistemul sanitar distrus intentionat, dar tu, cetatene, fii prost! Nu cauta datele reale ale problemei, ci asculta propaganda, care face apel la emotii si nu la ratiune. La ce-ti trebuie ratiune cand ai televizor?
Si ai incredere in autoritati! Ele te vor salva. Doar ai putina rabdare, undeva intre 50 si 70 de ani, si totul va fi bine.
haaaai siiiktiiir de jeg mengele! voi nu mai sunteti bhaaai medici demult! niste spagari criminali! cand v-a pasat voua vreodata de sanatatea noastra? mureau pe capete si ianinte bolnavii in spitale numai ca nu ii numara nimeni! in focurile ghenei sa ardeti criminali ticalosi ce sunteti!
se pare ca singurul „off” de aici esti matalik :))) iti sugerez o vizita la psihiatrie asap…:D neaparat sa te otravesti inainte si sa iti tragi si „test” !!
Un nou lung metraj: ” mila fata de aproapele nostru este deviza noastra”. Stau în prag și zăresc o furnica care duce în spate o surata bolnava. Încep ca sa-mi curgă lacrimile șiroaie. Ma gândesc ca și ele sunt suflete și ca și ele au durerile, neputintele, neîmplinirile și visele lor. Ma pun în pielea medicilor care lăcrimează la vederea dureri și ma gândesc ca munca lor nu e apreciata la adevărată ei valoare, asa ca ma duc la librărie sa-mi cumpăr un roman absurd postmodernist și un set de plicuri, de respect folosinta. Îmi zic în sinea mea: totul se plătește în viata, după care deschid plicul cu numărul 1 și pun un timbru pe el, firește nu chiar cap de bou, dar tot un cap sau mai multe capete și-i mulțumesc albului ca exista și e pur.