Merdeneaua lui nea Mihai, subiect în Le Monde

Clipul care a aprins scandalul

Pe 21 august, Edmond Niculușcă, cunoscut pentru implicarea sa în promovarea francofoniei, a publicat pe rețelele sociale un clip în care lăuda croissantele cu unt din braseria pe care o deține, Mița Biciclista, aflată în Piața Amzei. În același filmuleț, el punea la îndoială, fără să numească direct, gustul merdenelelor vândute de „nea Mihai” la Patiseria Amzei.

În descrierea clipului, Niculușcă l-a citat chiar și pe gastronomul francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin: „Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești”, iar reacția internauților nu a întârziat să apară, potrivit Le Monde.

Coada de la Patiseria Amzei

Rețelele sociale s-au umplut rapid de comentarii tăioase, glume și mesaje prin care oamenii și-au arătat susținerea pentru merdenea.

Niculușcă și-a șters ulterior clipul și și-a prezentat scuze, însă indignarea publicului deja se răspândise. În zilele următoare, în fața Patiseriei Amzei s-au format cozi lungi, sute de oameni din București așteptând să cumpere merdenele.

Unii au fotografiat momentul, iar o cântăreață a oferit merdenele la un concert susținut pe Arena Națională.

Explicația antropologilor

Antropologul Monica Stroe a spus că evenimentul a depășit cu mult granițele unei rivalități culinare. „Mai mult decât o simplă dispută între croissante și merdenele, acest incident a expus furia împotriva unui anumit tip de condescendență și clasificare socială”, a explicat ea pentru Le Monde.

Un decalaj de preț, un decalaj social

Dincolo de umor, disputa a scos la iveală tensiuni sociale reale și oameni împărțit pe criterii economice. La Mița Biciclista, un croissant ajunge la 3 euro, iar un pain au chocolat costă 5 euro; la Patiseria Amzei, în schimb, o merdenea se vinde cu doar 1,50 euro.

Cu un salariu minim brut de 850 de euro pe lună la nivel național, mulți dintre cei din clasa de mijloc au o situație economică fragilă. „Această mobilizare ar putea fi interpretată ca o recunoaștere colectivă a propriei vulnerabilități într-un context economic incert”, a mai spus antropologul.

Nea Mihai și amintirile din copilărie

Pentru mulți bucureșteni, însă, merdeneaua nu înseamnă doar o gustare accesibilă, ci o legătură cu copilăria și cu anii care au urmat schimbării de regim din 1989.

Un spațiu comun, deschis tuturor

Bogdan Iancu, un alt antropolog citat de Le Monde, a văzut în acest conflict o miză socială mai largă. Potrivit lui Iancu, această coadă a însemnat mult mai mult decât intenția de a cumpăra un produs tradițional: a funcționat ca o manifestare colectivă, o legătură neașteptată între oameni.

„La patiseria Amzei, spațiul nu este controlat sau amenajat. Oamenii mănâncă pe stradă, alături de necunoscuți, studenți, bătrâni, tineri moderni și persoane fără adăpost”, a mai explicat Bogdan Iancu pentru Le Monde.

Citește și: Merdenele cu gust de luptă de clasă