Mesaje săpate în piatră. Bucurestiul deține o mărturie importantă despre oamenii veacurilor trecute

Patrimoniul istorico-cultural pe care îl deține Bucureștiul este unul pe cât de vast pe atât de necunoscut. Un segment al acestui patrimoniu îl reprezintă crucile din piatră, monumente care transmit în timp un mesaj. Bucurestiul deține în prezent un important număr de cruci din piatră a căror importanță este aceea că ne transmit informații despre stilul de viață al orășenilor veacurilor trecute, despre evenimentele la care au fost martori locuitorii săi, așa cum sunt războaiele, epidemiile, conflictele sociale sau cele de natură juridică. Acestea sunt documente epigrafice și au atât caracter religios, în special atunci când era solicitat ajutorul divin al celor pomeniți, cât și laic, atunci când inscripția avea rolul de a comnsemna o victorie militară, stabilirea unui hotar sau construirea unui edificiu, inscripția fiind totodată încadrată unui standard cu caracter religios şi erau făcute la comanda unui domnitor, a unui înalt prelat sau mare dregător, a unui negustor ori a unui breslaș meșteșugar. Au existat situații în care au fost realizate la comanda comunității locale, în special în cazul crucilor de fântână, când membri comunității își treceau numele pe cruce pentru pomenirea ulterioară.

Crucile din piatră, care au avut de-a lungul timpului cu dublu rol, acela de monument și de purtător de mesaj, sunt redate în diferite documente cartografice, așa cum este planul pe care îl realizează maiorul Dimitrie Papazoglu (1811-1892) în anul 1872 intitulat „Planul primitiv al Capitalei 1328” aflat în Colecţia Hărţi şi planuri a Muzeului Municipiului București, în care regăsim de la sud la nord un număr de cruci în diferite zone, precum crucea de fântână de lângă palatul domnesc de la biserica Foișor, care este indicată ca fiind „Monument”, apoi crucea de la biserica Apostoli, crucea de pe Calea Dudescu care este denumită „Cruce de piatră”, urcând regăsim crucea de la biserica Oborul Vechi și cea la Târgul Moșilor, crucea de fântână de la „Puţu Iconii” , apoi către nord o altă cruce de fântână care ar putea fi crucea din strada Vasile Lascăr sau undeva către zona Colentina, iar la vest de aceasta, undeva între Fântâna Roșie și Fântâna Boului o cruce „Monument”.

De-a lungul timpului o parte dintre vechile cruci din București au dispărut, iar altele au fost mutate fără ca această acțiune să fie și menționată în documentele vremii, punând astfel probleme atât în localizarea acestora cât și în rolul inițial. A fost o vreme când crucea din piatră era o prezență permanentă în mahalalele bucureștene, fiind repere importante în cadrul acestor comunități. Mai mult decât atât, a existat și un cartier care a purtat numele de „Crucea de piatră”. În Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București erai identificate un număr de şapte cruci doar în mahalaua Olari – Pantelimon, însă cele repertoriate sunt cele considerate „monumente istorice”, făcându-se referite doar la acele cruci care aveau semnificație istorică, fără a fi luate în considerare crucile aduse din alte zone ale țării. Cu toate acestea, troițele sau crucile sunt singurele monumente medievale care au rezistat timpului, fiind remarcate de călătorii străini încă de la jumătatea secolului al XVII-lea care constatau numărul mare de cruci aflate în arealul bucureștean, dar și varietatea acestora: din piatră ori din lemn, de mari dimensiuni, scrise de sus până jos sau pictate cu chipurile unor sfinți.

Importanța acestor cruci în spațiul urban este că ne transmit în timp o serie de evenimente petrecute aici, de la cele politico-militare, până la cele sociale sau medicale. Traseul pe care se găsesc crucile din piatră cuprinde mai toate cartierele bucureștene, de la Băneasa la Dristor, de la Grivița în Mărțișor, din Dorobanți în Bellu și din Vitan în centrul orașului. Aici, în centru pornește de fapt povestea acestora, unde crucile sunt pe cât de vizibile pe atât de necunoscute. Crucea principală a ansamblului celor zece cruci din spațiul cuprins între Teatrul Național și Universitate este una cu o istorie extrem de interesantă. Este vorba despre crucea pe care mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul a ridicat-o în prima parte a veacului al XVIII-lea în mahalaua Calicilor să stea piatră de hotar terenurilor Mitropoliei, care fuseseră încălcate de călugării de la mănăstirea Mihai Vodă. Vechile repere fusese înlăturate și locuitorii convinși să păstreze tăcerea. Ancheta bătând pasul pe loc, l-a determinat pe Neofit să recurgă la o acțiune extremă, lansând un blestem asupra celor care știau dar păstrau tăcerea asupra locurilor unde se găseau vechile hotare, care a fost citit în trei duminici dinaintea Paștelui în bisericile din această zonă. Acțiunea a avut efectul scontat, determinad mahalagii să dezvăluie vechile limite de proprietate. Crucea s-a găsit aici până către finele deceniului al cincilea al secolului trecut, când a fost mutată în curtea Palatului de la Mogoșoaia, de unde a fost aducă în 1993 și amplasată, alături de alte opt cruci din piatră aduse din Alexeni (Ialomița) , lângă Crucea Basarabiei adusă de la Chișinău cu un an înainte, pentru a se constutui ansamblul comemorativ al eroilor care s-au jertfit pentru libertate în decembrie 1989.

Cea mai veche cruce din piatră din București este cea pe ridicată pe locul unei din lemn care amintește de victoria obținută de Leon Vodă în lupta cu armata lui Matei basarab la 31 august 1631. La ruinarea crucii din lemn, fiul său, Radu Leon, a ridicat actuala cruce din piatră la trei decenii distanță, iar pe lângă aceasta și Biserica Slobozia Domnească. O altă cruce care ne vorbește despre un eveniment socio-politic este crucea lui Papa Brâncoveanu, ridicată de părintele acestuia în urma asasinării sale în timpul răscoalei seimenilor. O curce care amintește despre o pandemie este cea de la Oborul Vechi, ridicată de serdarul Mogoș ca mulțumire a intervenției puterii divine în încheierea epidemiei de ciumă. Cu timpul, în scopul protejării, în jurul acestei cruci a fost ridicată o troiță, iar ulterior o biserica în a cărei altar se găsește în prezent.

Generalul Mihai Miloradovici, comandantul rus care, în urma luptelor purtate cu armatele turcești a reușit să evite să transforme Capitala în câmp de luptă. Supranumit „Salvatorul Bucureştiului”, Miloradovici a comandat o cruce care a fost amplasată în dealul Mitropoliei. Odată cu amenajarea Aleii Patriarhiei, crucea a fost mutată în curtea Muzeul de istorie al Orașului București din Calea Victoriei, iar după demolarea Muzeului Municipal, crucea „rămăsese într-un loc viran” drept pentru care a fost mutată și așezată în 1950 la Muzeul Româno-Rus. Nu am găsit nici o mențiune despre situația crucii după desființarea Muzeului Româno-Rus din deceniul al șaptelea al secolului trecut, însă în cercetarea pe care am efectuat-o în teren pentru a documenta crucea lui Leon Vodă am descoperit în partea sudică a curții bisericii Slobozia două monumente: un soclu de statuie funerară dezmembrată și o cruce. Preotul paroh de la această biserică mi-a confirmat faptul că este vorba despre o cruce adusă de la Patriarhie și că a fost făcută în urma unui război ruso-turc de la începutul secolului al XIX-lea. Din compararea imaginilor fotografice am ajuns la concluzia că aceasta este crucea lui Miloradovici. Crucea, care este astăzi amplasată pe o fundație din beton, a fost spartă în două, fiind vizibilă reparația făcută la partea centrală, reparație care acoperă parțial inscripția din zona respectiv

Prin demersul de față încercăm recuperarea memoriei urbane a unor monumente ramase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere și fotografiere a crucilor din piatră din București care nu au rol funerar în vederea creării unei baze de date on-line, disponibilă pentru cercetare, în paralel cu descifrarea inscripțiilor acelor cruci care necesită acest lucru, pentru poziționarea lor cât mai exact în timp și spațiu.

Expoziția care se încheie astăzi (27 septembrie – 28 octombrie 2023) este parte a proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”, un proiect al Muzeului Municipiului București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Articol scris de Cezar Petre Buiumaci mmuzeograf/Biroul Istorie Modernă și Contemporană/ Secția Istorie/Muzeul Municipiului Bucuresti

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.