În ultimii doi ani, mai toate articolele presei occidentale de mainstream despre invazia rusă în Ucraina au conținut un cuvânt cheie – ”neprovocată”. Concluzia a tot ce s-a publicat era că invazia nu poate fi explicată decât prin intențiile și psihicul zdruncinat al lui Vladimir Putin.
La împlinirea a doi ani de la invazia rusă în Ucraina, The New York Times a publicat un lung material despre implicarea masiva a CIA în Ucraina, după răsturnarea regimului Ianukovici. ”Euromaidanul” de la Kiev sau ”Revoluția demnității” au pregătit terenul pentru escaladarea intervențiilor CIA în Ucraina, arată The New York Times. Operațiunile CIA au alimentat războiul la scară redusă din regiunile separatiste din estul Ucrainei, pentru ca apoi să contribuie mult la pornirea războiului pe scară largă, în februarie 2022. În aceste operațiuni au fost implicate trei administrații americane – Obama, Trump și Biden.
Aceste informații, și altele similare ce au apărut în publicații americane de mainstream, nu sunt neapărat rodul unor mari investigații jurnalistice, ci mai degrabă o scurgere controlată de informații din serviciile secrete americane și ucrainene. Este puțin probabil ca peste 200 de interviuri cu actuali și foști oficiali din acest domeniu să fi avut loc fără permisiunea și chiar încurajarea CIA și a regimului Zelenski.
Demersul The New York Times (sau al Newsweek, mai jos) arată că Washingtonul și Kievul vor să arate lumii întregi cât de puternică este relația lor la nivelul serviciilor secrete și să avertizeze în acest fel Moscova, într-un moment în care Ucraina bate clar în retragere. Avertismentul transmis Moscovei este că Ucraina si SUA luptă umăr la umăr și fac front comun împotriva Rusiei.
În egală măsură, același avertisment le este transmis și congresmenilor americani din Camera Reprezentanților, în special liderului republican Mike Johnson. CIA și serviciile ucrainene le transmit politicienilor și contribuabililor americani (prin intermediul The New York Times) că sutele de miliarde de dolari nu se duc în conturile unui guvern străin, într-un război străin din cealaltă parte a lumii, ci la un subcontractor aproape cu acte în regulă al guvernului SUA care duce un război prin procură pentru America, un război în care personalul SUA este implicat direct și profund. A refuza finanțarea unui asemenea război înseamnă punerea în pericol a vieților americanilor ce operează în Ucraina și a unui proiect pentru controlul total al unui stat important din Europa, proiect vechi de peste zece ani.
Prin intermediul NYT, CIA pune acum presiune pe campania prezidențială a candidatului Donald Trump, din ecuația căreia face parte tergiversarea de acum a acordării ajutorului pentru Ucraina. Miza imediată – 60 de miliarde de dolari pentru retragerea ordonată a Ucrainei și tocarea pe mai departe, de pe noi poziții, a forțelor ruse și ucrainene. Războiul este „negociat” – fără atacuri asupra liderilor politici, asupra diplomaților, fără arme de distrugere în masă, însă cu lumină verde la uciderea a sute de mii de simpli cetățeni și extinderea cenzurii, a controlului statului și a industriei de apărare în SUA și Europa, pe spezele altor sute de milioane de contribuabili.
Informațiile publicate de The New York Times vin după cele apărute la MSNBC, la nici o lună după invazia rusă, când un fost agent CIA (George Beebe), fost șef al analiștilor pe spațiul rus și fost consilier al vicepreședintelui Dick Cheey, a spus: ”Alegerea pe care a trebuit să o facem în privința Ucrainei – și folosesc în mod intenționat timpul trecut – a fost dacă vrem ca Rusia să-și exercite vetoul asupra implicării NATO în Ucraina la masa negocierilor sau pe câmpul de lupta. Iar noi am vrut să ne asigurăm ca vetoul Rusiei la extinderea NATO va fi exercitat pe câmpul de luptă, în speranța că fie Putin va face pasul înapoi, fie că operațiunea lui militară va fi un eșec”.
Acelasi articol publicat de MSNBC în martie 2022 arata că extinderea NATO în Ucraina, despre care toți liderii vestici știau că nu este viabilă, a fost cauza principală a reacției agressive a Rusiei. ”A fost o eroare, poate o eroare catastrofală, faptul că extinderea NATO nu a fost pusă în discuție, în timp ce Putin semnala că are de gând să lanseze o invazie – și o făcea atât de limpede, încât guvernul SUA a ajuns să ofere și un calendar al invaziei. Poate să pară cinic să sugerăm că Ucrainei nu i s-ar fi permis, temporar sau permanent, să intre în alianța în care ar fi dorit să fie. Însă și mai dur este că ucrainenii plătesc acum cu viețile lor flirtul americanilor cu ideea că Ucraina ar putea deveni membru NATO, fără ca Statele Unite să se angajeze să apere această țară”, se arată în articolul publicat de MSNBC.
Apoi, în iulie 2023, Newsweek a publicat un articol după aceeași rețetă ca și cel apărut acum în The New Yor Times – o mulțime de interviuri cu foști și actuali oficiali din serviciile secrete și diplomație. Concluzia Newsweek: războiul din Ucraina este un război clandestin între SUA și Rusia, un război cu reguli clandestine, care determină tot ce se întâmplă acum în Ucraina și care face ca CIA să joace un rol disproporționat de mare: spionează, este negociator, oferă informații, logistică, gestionează o mulțime de relații sensibile în cadrul NATO și, poate cel mai important, este agenția care încearcă să asigure că războiul nu va scăpa de sub control.
În Ucraina se duce un ”război negociat” între Rusia si SUA – fără atacuri asupra liderilor politici ai statului inamic și a diplomaților și fără depășirea limitelor nescrise ale acțiunilor clandestine. Unele țări (Marea Britanie, Polonia) au dorit forțarea acestor limite, spun sursele Newsweek, în timp ce altele au fost mult mai prudente în privința Rusiei.
O sarcină centrală a CIA este asigurarea transportului armelor in Ucraina pe două rețele – una publică și una clandestină, creată în perioada închisorilor secrete CIA din Europa Centrală și de Est, o ”flotă gri” de avioane ce lucrează pentru CIA și traversează neîncetat spațiul aerian al acestor țări, cu destinația Ucraina.
Ce ne spune articolul publicat de The New York Times la împlinirea a doi ani de la invazia rusă în Ucraina.
1. Serviciile ucrainene, extensii ale CIA
Pe 24 februarie 2014, viitorul șef al serviciului ucrainean de informații a intrat în sediul instituției. ”Era gol. Nicio lumină. Fără conducere. Nu era nimeni acolo”, spune Valentin Nalivaicenko. Și primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i sune pe șefii stațiilor CIA și MI6 de la Kiev, scrie The New York Times.
Pe un alt plan, asistentul secretarului de Stat pentru Afaceri Europene, Victoria Nuland, împărțea dulciuri protestatarilor și-i transmitea ambasadorului SUA la Kiev cine trebuie să fie noul premier.
”Putin acuzase serviciile secrete occidentale că manipulează Kievul și seamănă sentimente anti-ruse în Ucraina. Spre finalul anului 2021, Putin lua în calcul lansarea unei invazii întâlnindu-se cu șefii principalelor servicii secrete din Rusia, care i-au spus că CIA și MI6 controlează Ucraina și o transformă într-un cap de pod pentru operațiuni împotriva Moscovei. Oficialii SUA erau reticenți să se implice total în Ucraina, neavând încredere în oficialii ucraineni și temându-se să nu provoace Kremlinul. Însă un cerc restrâns de oficiali ucraineni din servicii au curtat cu insistență CIA și s-au făcut foarte utili pentru americani. În 2015, șeful serviciului de informații al armatei Ucrainei a sosit la o întâlnire cu adjunctul șefului stației CIA și, fără să spună nimic, i-a înmânat un teanc de dosare ultrasecrete”, scrie The New York Times.
Au dorit oare ucrainenii care au ieșit în stradă la momentul ”Revoluției demintății” din 2014 ca Victoria Nuland să le numească viitorul premier și miniștri sau ca șeful informațiilor militare din țara lor să se afle într-o clară relație de subordonare față de adjunctul stației CIA la Kiev?
Aceste informații publicate de The New York Times nu fac decât să arate că Vladimir Putin avea motive întemeiate să se teamă că SUA și NATO își extind structurile informative militare în Ucraina. Iar Moscova a arătat că acesta a fost un motiv principal al invaziei din 2022.
2. Operațiunea Goldfish
The New York Times arată că CIA le-a oferit ucrainenilor bani și tehnică avansată pentru a putea intercepta comunicațiile rușilor la o scară mult mai mare. CIA a antrenat comandouri ucrainene de elită în mai multe orașe din Europa, ca parte din programul ”Operațiunea Goldfish”. ”CIA a început să trimită echipamentele în 2016, după întâlnirea crucială de la Scattergood”, spun sursele The New York Times. Armata ucraineană a început să le folosească, și le folosește și acum, pentru a intercepta comunicațiile Rusiei, Belarusului, Chinei, pentru a spiona sateliții acestor țări.
3. Ucraina a devenit un centru de colectare de informații
Rețeaua de agenți americani din Ucraina a fost mult mai extinsă decât au sugerat articolele publicate de presa vestica până acuă. ”În peste 200 de interviuri pentru The New York Times, actuali și foști oficiali din Ucraina, SUA și Europa au arătat că parteneriatul cu Ucraina a evoluat de a unul poticnit spre unul tot mai extins, Ucraina devenind un centru de colectare de informații, care intercepta comunicațiile Rusiei la o scară care, la început, depășea capacitatea agenților CIA din Ucraina. Acum, aceste rețele de agenți sunt și mai importante, pentru că Rusia este în ofensivă, iar Ucraina depinde de operațiuni de sabotaj, de rachete cu raza lungă, iar pentru aceste lovituri este nevoie de spioni în spatele liniilor inamicului”, scrie The New York Times, pomenind apoi de riscul la care sunt supuse aceste operațiuni, dacă Congresul SUA nu va aproba ajutorul pentru Ucraina în valoare de 60 de miliarde de dolari.
4. Comandouri de elită
La doi ani după lovitura de stat din Ucraina, CIA a lansat un program pentru agenții ucraineni de elită. ”În 2016, CIA a început să antreneze comandourile de elită ucrainene – Unitatea 2245 – specializate în capturarea dronelor și echipamentelor de comunicație ale Rusiei, pentru ca tehnicienii CIA să le folosească la spargerea codurilor ruse. Unul dintre ofițerii acestei unități era Kirilo Budanov, acum șeful spionajului militar ucrainean. CIA a ajutat la instruirea unei noi generații de spioni ucraineni care să opereze în Rusia, în Europa, Cuba și în alte locuri unde Rusia are o prezență importantă”, scrie The New York Times.
În urmă cu opt ani, CIA a inceput să creeze o rețea de 12 baze secrete de-a lungul frontierei cu Rusia. De aici sunt interceptate comunicațiile generalilor ruși, sunt monitorizați sateliții Rusiei și sunt lansate atacurile cu drone și rachete asupra Rusiei. ”Fără comandourile de elită antrenate de CIA nu am fi putut rezista în fața rușilor și nu i-am fi putut învinge”, spune Ivan Bakanov, fost șef al servicului de informații ucrainean (SBU).
5. Statul profund este mai puternic decât Trump
The New York Times arată că programul CIA în Ucraina s-a extins în timpul administrației Donald Trump, acest lucru fiindu-i ascuns deseori președintelui SUA. ”Alegerea lui Trump în 2016 i-a pus într-o situație limită pe ucraineni și pe partenerii lor din CIA. Trump l-a lăudat pe Putin și a negat că Rusia ar fi avut vreo imixtiune în alegerile din SUA. Era suspicios cu ucrainenii și a încercat să pună presiune pe președintele Zelenski, pentru a investiga afacerile rivalului său democrat Joe Biden, ceea ce a dus în final la impeachmentul lui Trump”, scrie NYT. ”Însă orice ar fi spus și ar fi făcut Donald Trump, administrația sa mergea în cealaltă direcție. Asta pentru că Trump a pus în poziții cheie neoconservatori antiruși, inclusiv pe Mike Pompeo ca director CIA și pe John Bolton consilier pentru securitate națională. Ei au fost la Kiev pentru a sublinia sprijinul pentru parteneriatul secret, care s-a extins și mai mult, cu noi programe de antrenament și noi baze secrete”, scrie NYT.
Așadar, The New York Times ne spune că CIA vrea să avertizeze lumea că serviciile ucrainene și regimul din Ucraina sunt extensii ale serviciilor secrete americane și că acest lucru este puțin probabil să se schimbe în cazul revenirii la Casa Alba a lui Donald Trump. Însă acest avertisment dăunează propagandei de război din Occident despre legitimitatea regimului din Ucraina, despre confruntarea dintre democrație și autocrație, dintre partea bună și cea rea a istoriei.
Din toata aceasta insiruire de cuvinte, tot nu inteleg unele lucruri: DE CE TREBUIE SA HOTARASCA RUSIA CINE ARE VOIE SI CINE N-ARE VOIE IN NATO? EI PROPUN SA PLECE NATO DIN TOATE TARILE CARE AU DEVENIT MEMBRE INCEPAND CU 1997, DECI SI DIN ROMANIA? SUNT DE ACORD ROMANII CU ASTA, SAU, N-ARE IMPORTANTA? SI DACA RUSII TOT SPUN CA SUNT ,,FRATI” CU UCRAINENII, DE CE NU AU RESPECTAT TRATATUL DE LA BUDAPESTA DIN 1994, CARE STIPULA RESPECTAREA INTEGRITATII TERITORIALE A UCRAINEI, IN GRANITELE DE ATUNCI? DE CE AU INVADAT UCRAINA SI AU OMORAT SI DISTRUS PE SCARA LARGA? DE CE NU CAUTA ACEASTA TARA PASNICA, RUSIA, SA INITIEZE DISCUTII DE PACE CU UCRAINA SI SA SE RETRAGA DE PE TERITORIUL SAU, RECUNOSCUT, ASA CUM AM ARATA MAI SUS?