Miliardar prins între Est și Vest: Durov, cautat de FSB-ul rus

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat pe 29 iulie 2026 că a l-a pus sub acuzare pe fondatorul Telegram, Pavel Durov. Serviciul de securitate îl acuză că ar fi facilitat activități teroriste. Potrivit FSB, Telegram nu a eliminat postările pe care serviciile de informații ucrainene, grupările teroriste și cele extremiste le-ar fi folosit pentru a coordona atacuri și operațiuni cibernetice în interiorul Rusiei. Durov ar fi fost inclus pe o listă internațională de persoane căutate, relatează Reuters.

Decizia vine pe fondul presiunilor globale asupra platformelor tehnologice privind moderarea conținutului și comunicațiile criptate. Nici Durov, nici Telegram nu au făcut comentarii.

Acuzațiile Moscovei: sabotaj, terorism și recrutarea adolescenților

FSB susține că Telegram nu a eliminat canalele, conversațiile și boții utilizați, potrivit acuzațiilor, pentru coordonarea unor acte de sabotaj, atacuri teroriste, crime în masă și fraude în Rusia. FSB afirmă că serviciile de informații ucrainene și organizații teroriste ar fi operat prin intermediul aplicației de mesagerie. FSB acuză platformele, inclusiv Telegram, că ar fi fost folosite pentru organizarea unor atacuri teroriste și activități cibernetice în Rusia. Autoritățile ruse investighează și presupusa recrutare de adolescenți pentru terorism și sabotaj printr-un chatbotul Dayvinchik/Leo, pe Telegram.

În februarie 2026, Durov declarase deja că fusese deschis un dosar penal în Rusia și acuzase autoritățile că încearcă să restricționeze accesul la Telegram.

Relațiile sinuoase Kremlin-Durov

Rusia a început să restricționeze funcționarea Telegram în vara anului 2025. În prezent, aplicația nu funcționează fără utilizarea unui VPN sau a altor metode de ocolire a blocajelor. Pe 27 iulie 2026, cu două zile înainte de anuntul facut de FSB, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că există contacte cu Telegram pentru restabilirea funcționării serviciului în Rusia, însă reprezentanții aplicației nu ar fi fost foarte activi în acest process, scrie agentia rusa in exil Meduza.

Guvernul a încercat să blocheze serviciul în 2018, după un conflict privind accesul la cheile de criptare, dar a renunțat în 2020, fără vreo explicație. După invazia pe scară largă a Ucrainei, platforma a devenit un sistem esențial de informare în timpul războiului.

Telegram, o platformă strategică, greu de controlat

Ministerele ruse și guvernatorii regionali publică anunțuri pe Telegram, bloggerii militari relatează de pe front, iar soldații și voluntarii folosesc platforma pentru coordonare. Este folosită și de instituții și publicații din Ucraina. Această dublă utilizare oferă Telegram o valoare strategică, dar îl face dificil de controlat. Platforma poate transmite atât mesaje oficiale, cât și informații despre eșecuri militare, corupție sau nemulțumiri. Eliminarea sa ar afecta comunicarea statului, iar menținerea ei lasă un spațiu de manevră în afara controlului exercitat asupra presei. Cazul împotriva lui Durov arată o schimbare de abordare: FSB nu mai vizează doar utilizatorii individuali, ci consideră conducerea platformei drept posibilă complicitate penală.

Zuckerberg și Durov, două destine în oglindă

Pavel Durov, s-a născut în 1984, în același an cu creatorul Facebook, Mark Zuckerberg. Facebook apare în 2004. Versiunea rusă creată de Durov apare doar doi ani mai târziu. Durov a plecat din Rusia in 2014, cu 260 de milioane de dolari, spunând că mediul de afaceri din tara nu-i permite dezvoltarea. Durov înființase cu un an înainte o companie în Statele Unite – Telegram. Acum, Telegram este cunoscută pentru o criptare mai buna decât WhatsApp, dar tocmai acest lucru l-a supus pe Durov criticilor: serviciul său ar fi fost folosit de teroriștii care au organizat atentatele de la Paris din noiembrie 2015.

VKontakte a devenit parte a grupului Mail.ru, controlat de oligarhul Alisher Usmanov, alături de ziarul Kommersant. Fratele lui Alișer Usmaov a fost în centrul unui sandal electoral recent din Ungaria. Potrivit unei înregistrări telefonice, ministrul rus de Externe i-a solicitat omologului maghiar din guvernul Viktor Orban să încerce scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni a UE.

Semne de întrebare: un exil in care a venit în Rusia de peste 50 de ori

Plecat din Rusia din 2014, cu afacerile de acolo preluate si cu un dosar penal deschis în februarie 2026, Pavel Durov pare o victimă a regimului Putin. Numai ca site-ul de investigații rus în exil Vajnîe Istorii (Povești importante) arăta, în 2024, că în intervalul 2015-201, Durov a fost în Rusia de peste 50 de ori. Informația a fost obținută după o scurgere de informații din bazele de date ale FSB. Durov a fost în Rusia și în 2017, după intrarea în vigoare a unei legi care îl obliga să ofere FSB-ului cheile de decriptare a comunicațiilor Telegram. A primit finanțare din partea mai multor oligarhi ruși (printre care și Roman Abramovici) pentru a lansa o criptomonedă în SUA, în 2018. Inițiativa a fost blocată de autoritățile americane.

Începând din 2020, când Telegram a fost deblocat de autoritățile ruse, și până la începerea războiului din Ucraina, Durov a călătorit constant între Europa (are cetățenie franceză), Rusia și Emiratele Arabe Unite (are cetățenie emirateză). Vajnîe Istorii arată însă că secretara lui Durov a venit de mai multe ori în Rusia și după momentul începerii războiului.

Arestarea din Franța

Durov nu a avut parte de liniște nici în Europa. El a fost arestat în Franța, în august 2024. A fost acuzat că a refuzat să se supună solicitărilor oficiale de elimina conținutul care facilita fraudă, trafic de droguri, crimă organizată, pornografie infantilă și promovarea terorismului. Devenea complice la aceste infracțiuni. În martie 2025, Durov a părăsit Franța și a mers în Dubai.

Durov și controversa alegerilor din România

În mai 2025, Durov a postat un mesaj în care arăta că a refuzat solicitarea unui guvern occidental (cel mai probabil Franța) de a nu promova vocile conservatoare din România. Solicitarea ar fi venit înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. „Telegram nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nu va bloca canalele politice ale acestora”, a declarat Pavel Durov. El a afirmat că democrația nu poate fi apărată prin distrugerea ei. A spus că că libertatea de exprimare și alegerile corecte trebuie protejate. Ministerul francez de Externe a respins acuzațiile de implicare a Franței în alegerile prezidențiale din România. Le-a calificat drept nefondate și cerând respectarea democrației românești.

Sisteme diferite, dar aceeași presiune asupra platformelor digitale

La începutul anului 2026, exact atunci când Durov declara că i s-a deschis un dosar penal în Rusia, autoritățile franceze i-au ridicat toate restricțiile impuse începând din 2024. La arestarea lui Pavel Durov în Franța, in 2024, susținătorii libertății totale de exprimare au spus că Parisul a aplicat o rezolvare de secol 20 unei probleme specifice secolului 21. Fostul ministru grec de Finanțe Yanis Varoufakis spunea că a fost aplicată o soluție ”feudală” unei probleme ”neofeudale”. El spunea că noul război rece dintre Vest, China și Rusia este în primul rând o încleștare a două sisteme tehno-feudale – unul denominat în dolari și celălalt în yuani. Acum, Moscova recurge la aceeași măsură feudală împotriva unor rețele de comunicare de secol 21.