Street art, motive marine, florale sau etnice… De la Paris la New York, trecând prin Londra şi Milano, creatorii de modă au dat dovadă de o imaginaţie neîngrădită.
La “Louis Vuitton”, s-a terminat o epocă şi a început una nouă. Anii Marc Jacobs, cu show-urile spectaculoase şi moda planetară, s-au încheiat cu defileul-testament al stilistului american, plasat sub semnul negrului, în care rochiile din tul, purtate peste jeans, celebrau o improbabilă întâlnire între cultura pop şi luxul franţuzesc.
Noua epocă pare să aibă ca slogan “Înapoi la viaţă, înapoi la realitate”. Tonul sezonului a fost dat de “Céline”, care a renunţat la austeritate. Tunici brăzdate de graffiti, fuste plisate şi ghete de baschet decorate cu “Love” redescoperă faţeta extrovertită a lui Phoebe Philo, şi renunţarea la minimalism.
Acelaşi mesaj s-a desprins şi din propunerile caselor “Chanel” şi “Prada”, ale căror rochii de tip “street art” sunt puse în valoare de sutiene cu strasuri, purtate la vedere. Un manifest feminist pentru un sezon cu aspect sportiv.
Ann Demeulemeester şi Paul Smith, eleganţă provocatoare
Demonstrativ a fost defileul-şoc al lui Rick Owens, o adevărată coregrafie războinică, realizată de dansatoare de step cu măsuri XXL.
Odată cu această tendinţă, pare să se fi deschis o dezbatere asupra diversităţii fizice şi rasiale. Cert este că stiliştii modernizează noţiunea de exotism.
Sarah Burton, pentru “Alexander McQueen”, priveşte către Africa şi Picasso, Riccardo Tisci de la “Givenchy” îşi îndreaptă privirea către drapajele massai şi către kimonuri, oferind un etnic postmodern. Totul cu o aluzie la anii ’20, vizibilă în motivele geometrice, în broderiile şi franjurile oarecum charleston. Un fel de tribalism la scara modei, detectabil şi la “Alberta Ferretti” şi “Valentino”.
Chloe, Stella McCartney şi Burberry Prorsum sau ipocrizia modei acestui sezon
Mai Regele Soare ca niciodată, “Dries van Noten” optează pentru pliseuri şi decor auriu.
Sezonul propune însă şi o reîntoarcere la comoditate, prin renunţarea la tocurile înalte. Fustele învolte, ca un omagiu sexy, apar la “Alaïa.
O notă de tinereţe aduce la “Paco Rabanne” Julien Dossena, evitând două capcane: retro şi futurismul. Singura lui ambiţie este găsirea notei exacte de modernitate pentru tinere purtând fuste abajur.
În orice caz, a trecut perioda minimalismului. Explozie de culoare, graffiti, figuri de femei, imprimate şi brodate cu strasuri, apar la “Prada” până şi pe genţi.
Celine, Castelbajac şi Dior, note sexy şi noul flower power
Expresia liberă şi multiculturalismul străzii din anii ’80 a fost una dintre sursele creatorilor.
Printre confirmările sezonului se numără J.W. Anderson, un irlandez devenit acum răsfăţatul Londrei, ca director artistic la Casa “Loewe” şi care a primit şi susţinerea financiară a LVMH pentru propria sa marcă. Dar o revelaţie a sezonului s-a dovedit Nicolas Ghesquière, format la Casa “Balenciaga”.
Chanel, Givenchy şi Jil Sander, explozie de culoare
S-ar putea spune şi că moda primvară-vară 2014 este de o remarcabilă ipocrizie, mergând pe principiul a îmbrăca pentru a dezbrăca cât mai mult. Mici “ferestre” de reţea sunt încrustate pe rochii, picioarele şi bustul sunt acoperite cu voaluri transparente, trupul se acunde sub lungi “cămăşi de noapte” din dantelă brodată, propuse de “Stella McCartney” sau “Ann Demeulemeester”.
Să adăugăm un efect de seră, datorat plantelor care invadează imprimeurile, întinzându-se pe toată înălţimea siluetei, la “Fendi”. Florile ornează o grădină a raiului în această vară. Se instalează pe topuri, pe fuste, pe mantouri, în motive junglă, Liberty sau de inspiraţie suedeză, ca la “Svenskt Tenn”. Aproape că nu mai rămâne loc pentru materialele uni. “Hermès”, “Dior” şi “Moncler” au creat un adevărat New Power Flower.
Leopardul grunge şi rochia care-şi schimbă culoarea
Hermes, Dolce & Gabbana şi Christopher Kane, imprimeurie florale invadează moda
Folosită încă din preistorie pentru a se proteja de frig, purtată de unii şefi de trib pentru a căpăta puterile animalului, blana de leopard a intrat în modă încă din 1925, când, actriţa americană Marian Nixon a făcut furori la Hollywood, plimbându-se cu un leopard în lesă, versiune vie a mantoului de blană pe care îl purta. Moda a fost adoptată de seducătoarele Hollywoodului, Jayne Mansfield, Ava Gardner sau Elizabeth Taylor.
Dacă în Statele Unite motivul leopard a rămas apanajul “fetelor provocatoare”, în Franţa el a devenit expresia ultimului şic. În anii ’50, Christian Dior a introdus mantourile cu imprimeuri “leopard”. 20 de ani mai târziu, hippies, rockerii şi punkiştii au transformat motivul în simbol al revoltei şi indecenţei. O aură de dezinvoltură care a plăcut italienilor Roberto Cavalli şi Gianni Versace, care au folosit acest imprimeu în colecţiile lor de-a lungul anilor ’90.
Junya Watanabe, Alexander McQueen şi Moncler etnic şi street art
În 2013, el a reapărut într-o versiune Grunge şi pop, acidulat, colorat, încântând noua generaţie de fani ai puloverelor multicolore ale lui Sibling sau ai rochiilor oversize ale modei newyorkeze.
La salonul high-tech “International CES” de la Las Vegas, creatoarea londoneză Amy Rainbow Winters a expus o rochie realizată dintr-un material conţinând fibră optică.
Pentru câteva mii de dolari, adepţii modei şi ai tehnologiei îşi pot oferi haine care-şi schimbă culoarea la cerere. O rochie care emite lumină albastră poate căpăta o altă nuanţă numai la o atingere cu degetul pe captatorii integraţi în manşetă. “Dacă doriţi violet, rochia va fi violet. Dacă preferaţi roşu, veţi avea roşu. Este suficient să vă uitaţi la manşetă şi să decideţi ce culoare vreţi”, explica Amy Rainbow Winters, care colaborează cu specialişti în tehnologie pentru a obţine materialele dorite pentru creaţiile ei. Unele reacţionează la soare, altele la apă sau la sunet. O rochie prezentată la “CES” avea, de exemplu, captatori de mişcare şi culoarea ei se schimba când persoana ca o purta făcea o săritură.
Marc Jacobs, Alberta Ferretti şi Valentino, un etnic postmodern
Creaţiile ei au fost personalizate şi au fost folosite deja în clipuri video sau publicitate. Amy Rainbow Winters nu creează în zona pret-à-porter. “Sunt piese de expoziţie. Dar, dacă cineva are câteva mii de dolari, le poate avea”, a precizat stilista. Realizarea unei rochii cu fibră optică costă în jur de 3.000 de dolari, dar preţul ei creşte în funcţie de design.
Mirajul modei funcţionează nu numai futurologic, ci şi retrospectiv. În 22 ianuarie, casa de licitaţii “Artcurial” scoate în vânzare o colecţie unică de piese create de Paco Rabanne între 1970 şi 1990. Piesele au fost colecţionate de regizorii Jorge Zulueta şi Jacobo Romano, membri ai “Grupo Accion Instrumental”, o trupă argentiniană de operă de avangardă. Sunt rochii sculpturale, ce au fost folosite pe scenă, realizate din catifea, mătase, cu accesorii din pastile PVC, perle sau metal. În 21 ianuarie, la “Hôtel Drouot” din Paris, ele vor putea fi admirate într-o expoziţie ce precede vânzarea.
Printre piesele emblematice se numără o rochie metalică, decorată cu pene de lebădă, care a făcut parte din colecţia primăvară-vară 1981, estimată între 2.000 şi 3.000 de euro, o rochie “Cleopatra”, aurită, având aceeaşi estimare, un costum cu haină şi şort, din pastile PVC portocalii, estimată la 1.400-1.600 de euro…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.