Ministerul Finanțelor, prin vocea titularului portofoliului, Anca Dragu, va demara o modificare la legea dării în plată în sensul că vor fi scutite de impozitul pe tranzacție cazurile sociale. Astfel, că luna viitoare Guvernul va aproba o ordonanță de urgență de amendare a actului normativ numit și dai casa și scapi de datorii.
Ministrul a spus că această schimbare îi vizează de la plata impozitului pentru înstrăinarea imobilului pe cei care au o singură casă în care locuiesc și pe care o cedează băncii. Autorul legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, cât și cel care a scris practic actul normativ, avocatul Gheorghe Piperea, au criticat foarte dur intenția oficialului Executivului. “Ce mizerie ne pregăteşte ministrul de finanţe, dna. Paliu-Dragu! Vrea să modifice Legea DiP prin Ordonanţă de Urgenţă!
Zice că Parlamentul a avut o scăpare şi nu a lămurit cine plăteşte impozitul! Ce manipulare! Dar Ministerul de finanţe, de ce nu a sesizat asta într-un an de zile? Că doar cine plăteşte şi cum se colectează impozitele e în sarcina Ministerului de finanţe! Vă spun eu: Pentru că în toată această perioadă, dna Paliu Dragu, dnul Biriş (Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, n.r.) şi mai ales dnul Jiru (Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, n.r.) au făcut tot ce le-a stat în putinţă să torpileze legea, să o saboteze, fiind de partea băncilor străine şi împotriva românilor!
Ei ştiu bine că dacă vor clarificarea plăţii impozitului, asta se face intervenind la Codul Fiscal, în niciun caz la Legea Dării în Plată! Asta e o nouă încercare a băncilor de a modifica Legea dării în plată pe placul lor, prin cei care le servesc interesele în interiorul Guvernului tehnocrat!
Eu cred că Parlamentul nu a avut doar o scăpare. Au fost chiar două. Prima a fost aceea că a admis că un funcţionar mediocru să fie investit cu o asemenea demnitate, iar a doua, că i-a permis să mai rămână în funcţie după declaraţia impardonabilă, profund jignitoare pe care a făcut-o la adresa românilor la scurt timp de la preluarea funcţiei!”, a spus Zamfir.
Avocatul Piperea susține că modificarea Legii dării în plată nu e bună pentru că impozitul pe tranzacția de dare în plată nu există.
“E o invenţie rezultată dintr-o intrepretare greşită şi rău-voitoare a unor tehnocraţi care ştiu fiscalitate cam lăutăreşte; spun „rău-voitoare”, întrucât, va reamintiţi, desigur, în loc să se preocupe de chestiunile fiscale aferente, reprezentanţii MF făceau lobby anti-consumatori, arătând cu argumente preluate de la eşuaţii lobby-işti bancari de ce nu e bună legea dării în plată; aviz pentru lăutari: impozitul de la art. 111 presupune un venit, băieţi, nefiind de conceput un impozit pe pierdere”, a scris Piperea pe contul său de Facebook.
Acesta spune că fiind vorba de o pierdere rezultată din scăderea valorii imobilului, ar trebui că banca să fie obligată să re-evalueze imobilul la valoarea de piaţă.
“De aici va rezulta un necesar de capital nou, dar asta e o regulă ce rezultă din dreptul european şi din codul fiscal, şi nu din legea dării în plata; adevărul (pe care sper că opinia publică l-a perceput până acum este că, de fapt, acesta e unul dintre principalele motive pentru care băncile s-au opus legii dării în plata şi l-au băgat „la înaintare” pe Isărescu că să o torpileze: să nu fie nevoite băncile să aducă înapoi banii pe care i-au scos din ţară în baza aşa-numitului acord de la Viena, moşit de Isărescu (acord în care băncile s-au obligat să ţină în ţară banii doar doi ani, statul fiind obligat să se împrumute 20 miliarde euro la FMI şi la CE – alţi opozanţi ai legii dării în plată plus la măsurile de austeritate din 2010)”, a mai scris Piperea.
Totodată, acesta mai afirmă că o lege votată de două ori în Parlament, cu unanimitatea voturilor, şi promulgată de Preşedinte cu motivaţia că este o lege în regulă, “nu doar că nu poate fi modificată prin OUG (ar fi, oricum, anti-democratic), dar o astfel de măsură administrativă ar fi un gest nediplomatic al unui guvern tehnocrat care s-ar expune riscului de pierdere a firavei susţineri parlamentare”.
“Înțeleg că modificarea vizează o scutire de impozit a cazurilor sociale; în afară de cele expuse mai sus, trebuie arătat că o astfel de scutire nu îşi găseşte locul altundeva decât în codul fiscal şi că, acela care îşi dă casa/terenul pentru a scapa de datorii este în sine un caz social, debitorul fiind adus în stare de homless de o datorie care nu ar fi trebuit să existe (sau nu ar fi trebuit să fie atât de mult umflată prin clauze abuzive şi practici înşelătoare ale băncilor).
Introducerea unor criterii de identificare a unor cazuri sociale este o şopârlă menită a readuce în discuţie, pe o uşă secretă, prostia de dezbatere demarată de lobby-işti bancari anti-dare în plată relativă la distincţia (bolşevică) dintre săraci şi bogaţi; în privinţa creditelor cu ipotecă nu există bogaţi şi săraci, ci datornici mai mult sau mai puţin sufocaţi de datorii; iar reluarea discuţiei referitoare la speculatorii imobiliari este penibilă – chestia a fost de mult clarificată, iar preşedintele Iohannis s-a declarat mulţumit de clarificare încă din 28 aprilie”, a mai spus Piperea.
Recent, ministrul Anca Dragu a declarat că în faza de proiect „legea dării în plată a stat în dezbatere aproape un an de zile şi nu are referiri explicite la taxarea acestor tranzacţii”. “Ca atare, se aplică legislaţia în vigoare, şi anume Codul Fiscal, care prevede o taxare de 2-3% pentru fiecare tranzacţie“, a menționat Dragu.
Ministrul a spus că modificarea ar putea fi făcută prin schimbarea Codului Fiscal, care se poate face printr-o ordonanţă de urgenţă.
Asociatia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a solicitat Ministerului Finanţelor Publice eliminarea impozitului în cazul dării în plată şi Uniunii Naţionale a Notarilor Publici diminuarea taxelor notariale cu 90%.
„AURSF a făcut două demersuri în acest sens. Am trimis o scrisoare MFP în care solicităm elaborarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care să se excepteze beneficiarii Legii nr. 77/2016 de la de la plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Ca motive am invocat, în primul rând, faptul că debitorul nu realizează un câştig ci, din contră, are o pierdere semnificativă din renunţarea la locuinţă, din avansul plătit la contractarea creditului, care la vremea respectivă ajungea la 20%, din plata ratelor timp de 8 – 10 ani, care de multe ori au inclus dobânzi şi comisioane percepute în mod abuziv de bancă.
Aşadar, debitorul plăteşte impozit pe pierdere”, a explicat președintele Asociației, Alin Iacob. Conform acestuia, perceperea acestui impozit, care poate ajunge chiar la 10.000 de lei, reprezintă o barieră artificială şi incorectă în calea deciziei debitorului de a apela la prevederile Legii privind darea în plată.
Avocatul AURSF, Alexandra Burada, a prezentat un exemplu de calcul cu privire la impozitul care trebuie plătit la valoarea imobilului comparativ cu cel care revine dacă se aplică la soldul creditului. Astfel, pentru un apartament în valoare de 24.710 euro, conform expertizelor notariale, impozitul de 2% ar fi de 2.217 lei. Împreună cu taxele notariale şi celelalte taxe percepute, debitorul ar ajunge la un cost de 4.100 de lei. Pentru acelaşi apartament, cu un sold al creditului de 80.000 de franci elveţieni, impozitul ar fi de 6.477 lei, iar taxele locale ar ajunge la 10.900 de lei.
