Ministrul Educației despre rezultatele testelor PISA 2025: Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a publicat o analiză detaliată privind rezultatele obținute de România la testele PISA 2025. Oficialul subliniază că performanțele sunt slabe, dar menționează că scăderea înregistrată se înscrie într-un trend internațional afectat și de perioada pandemiei

Stefan Lupu - Reporter special
Ministrul Educației despre rezultatele testelor PISA 2025: Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri

Sursă foto: Facebook/Mihai Dimian

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a publicat o analiză detaliată privind rezultatele obținute de România la testele PISA 2025. Oficialul subliniază că performanțele sunt slabe, dar menționează că scăderea înregistrată se înscrie într-un trend internațional afectat și de perioada pandemiei

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a transmis o serie de concluzii personale pe rețelele de socializare cu privire la rezultatele obținute de elevii români la evaluările PISA 2025. Dimian subliniază că analiza are un caracter constructiv:

„Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine.”

Eșantionul PISA 2025 și clarificarea diferențelor dintre rural și urban

Evaluările PISA 2025 au fost derulate în prima jumătate a anului 2025, iar grupul țintă a fost format din elevii născuți în anul 2009. În România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de tineri înregistrați în SIIIR, aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a. Întrucât 89% dintre elevii testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, ministrul explică faptul că discrepanțele majore de scor dintre mediul rural și cel urban nu indică o calitate scăzută a școlilor gimnaziale de la sate.

„Diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA.”

Diferența este accentuată de procesul de tranziție după Evaluarea Națională, etapă în care elevii cu medii mai mari ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent de proveniența lor. Totuși, autoritățile intervin pentru a reduce decalajele prin creșterea coeficienților de finanțare pentru școlile rurale și prin extinderea Planului Național de Reducere a Abandonului Școlar, subliniază ministrul.

Comparația dintre Evaluarea Națională și testele PISA

Datele arată că la Evaluarea Națională din 2024 aproximativ 31% dintre participanți au obținut note sub 5 la Matematică, în timp ce testele PISA 2025 indică faptul că circa 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2. Deși cele două evaluări au scopuri și metodologii diferite, apropierea acestor rezultate indică o problemă profundă de sistem.

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului.”

Potrivit ministrului, copiii „au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare”.

 

Contextul internațional și impactul pandemiei

Scăderea înregistrată de România între PISA 2022 și PISA 2025 se aliniază unui trend global de deteriorare a rezultatelor educaționale, afectând inclusiv țările dezvoltate din OCDE, zice ministrul. Mediile OCDE au scăzut la matematică, științe și lectură, iar scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte la matematică.

Analiza ministrului punctează că perioada evaluată a inclus un an de învățământ online din cauza pandemiei, un factor care a afectat progresul mediu de învățare la nivel mondial. Cu toate acestea, România menține un decalaj substanțial față de media OCDE, explicat de ministru prin diferențele de volum orar:

„Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.”

În plus, raportul oficial menționat arată că „România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”.

Măsuri anunțate pe termen scurt

Pentru a compensa aceste decalaje, Ministerul Educației va stabili ca programele „Școala altfel” și „Școala verde” să se desfășoare după un program care să includă activități didactice remediale și aplicative pentru probleme din viața reală, scrie ministrul. O altă măsură vizează sprijinul direct pentru elevii cu dificultăți:

„Toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română.”

CITEȘTE ȘI

Încă o generație de clasa a IX-a începe liceul fără manuale tipărite. Ministrul Educației explică stadiul procedurilor de achiziție

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.