Jurnalistul sportiv, scriitorul și dramaturgul Mircea M. Ionescu a murit duminică, 19 iulie 2026, la vârsta de 80 de ani. Vestea a fost anunțată de Asociația Presei Sportive din România. El a avut o carieră de peste cinci decenii în presă, literatură și teatru și a fondat, la New York, primul săptămânal sportiv în limba română apărut în afara țării.
Mircea M. Ionescu s-a născut pe 31 octombrie 1945, la București. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1969. Ulterior, a urmat și cursuri de jurnalism. Și-a început activitatea în redacțiile publicațiilor „Munca”, „Sportul” și „Fotbal”. A devenit cunoscut ca reporter, cronicar și comentator sportiv. A lucrat și în radio și televiziune.
În 1986, a fost trimisul ziarului „Sportul” la finala Cupei Campionilor Europeni, alături de Ioan Chirilă. Meciul de la Sevilla a fost câștigat de Steaua București în fața Barcelonei.
A plecat în SUA și a fondat „Lumea Sporturilor”
În 1987, Mircea M. Ionescu a plecat din România. A primit statutul de refugiat politic și s-a stabilit la New York.
În primii ani petrecuți în Statele Unite, a lucrat inclusiv ca taximetrist. Această experiență avea să inspire mai târziu piesa „Taximetrist de noapte la New York”, relatează Libertatea.
Tot la New York, el a fondat publicația „Lumea Sporturilor”. Săptămânalul este considerat primul ziar sportiv în limba română apărut în afara țării.
Literatură, teatru și revenirea în România
Mircea M. Ionescu a publicat numeroase volume de proză și dramaturgie. Printre acestea se numără „Asasinul acordă interviuri”, „Pierdut în New York”, „Hamlet a murit degeaba”, „Deținuți în Statuia Libertății” și „Condamnat la Libertate”.
Piesele sale au fost montate pe scene din România, dar și în Bulgaria, Austria, Serbia și Republica Moldova.
După revenirea în România, în 1997, și-a continuat activitatea în presă, literatură și teatru. A condus și Teatrul din Giurgiu, care în perioada mandatului său a primit numele Teatrul „Tudor Vianu”.
În 2018, bilanțul său includea 31 de cărți publicate și 36 de premiere teatrale.
Jurnalistul Narcis Drejan a publicat, după moartea lui Mircea M. Ionescu, un fragment dintr-o emisiune radio în care acesta vorbise despre pasiunile sale:
„Tinerețea în primul rând este o stare de spirit, este mișcare, este căutare, este pasiune. Eu tot ce fac, fac cu sufletul, cu patimă. Până și facebook-ul, dacă sunt prezent și acolo, nu este o pură întâmplare. Pasiunea naște forțe nebănuite, eu merg spre 80 de ani la sfârșitul acestei săptămâni. Voi prinde suta, glumind, firește, dar totul este o dozare a efortului și pasiunea pe care te decizi să tratezi o patimă. La mine teatru și fotbalul sunt două patimi, fără de sfârșit descoperite la 8 ani. Ai mei m-au dus în aceeași zi la ambele, în 1953, la ora 11:00 am mers la Teatrul Giulești să văd o piesă, iar la ora 15:00, cu tata, urcam în tribuna Stadionului Giulești, juca Rapid – CFR Timișoara și s-a terminat: 1-2. Deci așa s-au născut patimile mele și așa mi-au ghidat viața. Mi-au centralizat toate eforturile mele, toate gândurile. Mi-au dinamizat imaginația”.
A mai plecat o mare valoare a Presei Sportive romănești …. . Dumnezeu să-l odihneacă !