Mize uriașe în noua sesiune parlamentară

Noua sesiune a Parlamentului care începe joi se anunță încă de pe acum cel puțin la fel de încinsă ca și precedenta, cu același potențial de scandal politic.

Coaliția PSD-ALDE are, printre alte obiective, modificarea Codurilor Penale și modificarea legislaţiei siguranţei naţionale, care vizează serviciile de informații.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE).

„Eu cred că și sper ca în această sesiune poate începem să discutăm serios despre legile siguranței naționale, despre legea SRI, despre legea SIE. Ele sunt foarte vechi, si chiar din interiorul acestor structuri se solicită să fie modificate, pentru că totuși sunt 17 ani și zona de intelligence a avansat foarte mult în lume și inclusiv în România”, a spus Dragnea.

„SRI si SIE sunt două structuri extrem de respectate de către partenerii nostri și foarte profesioniste, au ofițeri foarte apreciați și sunt foarte buni și cred că au nevoie de o legislație mult mai modernă. Cred că aici trebuie să ne gândim serios să începem o discuție aplicată, nu ușoara, ci aplicată asupra legilor care stabilesc funcționarea acestor două organisme”, a adăugat liderul PSD.

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunțat la rândul său că formațiunea sa va definitiva în două săptămâni proiectele de lege privind funcționarea comisiilor parlamentare de anchetă și înființarea Autorității Publice de Interceptări.

”Am convenit cu colegii ca în cel mai scurt timp, în următoarele 10 zile – două săptămâni, să definitivăm legea privind funcționarea comisiilor parlamentare de anchetă și legea privind înființarea Autorității Publice de Interceptări, care vor fi depuse la Parlament, ca inițiativă legislativă, anul acesta”, a spus Tăriceanu.

Preşedintele Senatului consideră totodată că SPP  ar trebui să se afle în subordinea Ministerului de Interne, şi nu a președintelui.

„SPP se află sub conducerea preşedintelui ţării. Dacă în cadrul serviciilor de informaţii Parlamentul are un rol, întrucât controlează aceste servicii prin comisiile de specialitate, dacă Parlamentul are un rol în numirea şefilor celor două servicii (n.r. – SRI şi SIE), în cazul SPP Parlamentul nu are un rol. Nici Guvernul. Deci, este o responsabilitate a preşedintelui şi eu sper ca preşedintele să nu se facă totuşi că plouă într-o astfel de situaţie. Trebuie discutată această situaţie inedită şi anormală care, dacă nu va fi rezolvată, va afecta încrederea cetăţenilor în buna şi corecta funcţionare a instituţiilor statului. (…) După părerea mea, e o anomalie. Nu cred că în alte ţări serviciul de pază şi protecţie funcţionează sub preşedinte. Acest serviciu ar trebui să facă parte din ansamblul structurilor care asigură paza şi ordinea şi cel mai normal şi cel mai firesc ar fi fost să se găsească sub umbrela Ministerului de Interne’, a declarat Tăriceanu la România TV.

În ce privește modificarea Codurilor penale, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, anunța că PSD va modifica „mult” Codurile penale.

Întrebat într-un interviu dacă modificarea Codurilor penale va continua, Ștefănescu afirma: ” Vor fi modificate Codurile Penale mult. În sens pozitiv. Societatea civilă este partea aia mare din România care ne-a votat şi ne-a dat această împuternicire. Cei de la #rezist, dacă vor să facă un partid unic, cu Kovesi preşedinte, prim-ministru şi împărat, trebuie să vină cu acest program în faţa românilor să-l voteze. Dacă românii vor o ţară cu #rezist, schimbăm şi steagul şi imnul cu #, iar noi ceilalţi ne aplecăm cu respect. Cât nu sunt votaţi şi au 5%, cu tot SRI-ul în spate, cu Coldea cu tot, nu poţi să vii să faci program şi să implementezi nişte idei pentru cealaltă mare majoritate care formează 50% sau 60% şi care a votat”.

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, dădea asigurări că până la 1 aprilie Parlamentul „îşi va îndeplini rolul” şi va transpune directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ. Proiectul stabilește, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului.