Mizerii în Dumbrava minunată

Odată ajuns pe platoul de la Dumbrava de Sus (Ribița, Hunedoara), nimeni nu o să se mire că ești cu capul în nori. Acolo sus, ca într-un pridvor al raiului, la fiecare pas te urmărește gândul că poate ai intrat fără să bagi de seamă în Împărăția Cerurilor. Dumbrava minunată de la Ribița este un loc binecuvântat, dar greu de atins pentru că – nu-i așa?! – „până la Dumnezeu te mănâncă sfinții” baroni locali.

Dumbrava de Sus a devenit celebră, în mod nedrept, mai ales pentru „Copiii Soarelui”, controversatul centru de meditație Vipassana, înființat în anul 1997 de către Ardelean Farcaş, poreclit guru Adi de la Brad, cercetat în 2022 pentru hărțuire sexuală și viol și decedat la câteva săptămâni după depunerea sa în beciurile IPJ Hunedoara.

Dar Dumbrava de Sus este și satul în care trăiește Petru Mateș, ultimul meșter fluierar din Țara Zarandului, desemnat de Ministerul Culturii ca „Tezaur Uman Viu”. Dumbrava de Sus este un loc minunat în care mai trăiesc zeci de familii, iar alte zeci ar vrea să se refugieze aici în timpul liber sau să transforme vechile gospodării țărănești în destinație turistică.

Dumbrava minunată de la Ribița este un tărâm de basm, sacrificat însă pentru interesele unor baroni locali care au încălecat resursele primăriei și dispun de ele după bunul plac.

Una-i măsurătoarea, alta-i asfaltarea

Primăria Ribița plătește peste două milioane de euro (11.189.517 lei) pentru asfaltarea unor drumuri comunale, lucrare ajunsă după mai multe „aranjamente” la una din firmele „clanului Pup”. Inițial trebuia să fie asfaltat drumul ce leagă Ribița de satul Dumbrava de Sus și de acolo mai departe până la Sălătruc, ca drum de legătură cu comuna Blăjeni. În acest sens s-au făcut măsurători topografice și studii, dar la final au intervenit interesele personale ale baronilor locali. La un moment dat, asfaltul virează la stânga spre moșia familiei fostului primar PSD Ioan Faur, lăsând în mocirlă tronsonul de drum spre Blăjeni.

Panou informativ fără informații

Pe drumul comunal Dumbrava de Sus – Murgaşu (DC114), în sectorul cuprins între km 7 +420 – km 12+322 se lucrează de sus în jos. În intersecția de jos a fost înfipt un panou de informare de pe care sunt omise informații esențiale cum ar fi valoarea proiectului, firma care execută lucrarea și termenul de finalizare a lucrărilor. În schimb este aplicat „pentru mai multe detalii” un Cod QR complet inutil pentru că în zonă nu este semnal. Așadar, trecătorul nu are cum să afle că drumul care deservește aproape exclusiv moșia familiei Faur va înghiți cam un milion de euro, jumătate din fondurile alocate. Pentru zecile de familii care trăiesc mai sus de biserica din Dumbrava, acolo unde drumul rămâne desfundat, ar fi enervant să vadă zilnic pe panou din cauza cui sunt ei obligați să înoate prin noroaie.

Culmea tupeului: localnicii „strică drumul” (!)

Drumul spre „Schitul Mănăstirii”, proprietate aparținând familiei Faur, se întinde pe o lungime totala de 4,902 km. Lucrările au început de la acareturi la vale spre intersecția cu panoul șmecheresc. Înainte ca utilajele să scurme versanții, drumul spre moșie avea o lățime de până-n trei metri. Acum a fost lăţit la 6-7 metri, cu poduri și viaducte, un adevărat drum național în creierii munților.

De partea cealaltă, drumul care deservește locuitorii satului Dumbrava de Sus se oprește la biserică. De acolo urmează vreo trei kilometri de drum cu hârtoape aproape imposibil de trecut. Nici jeepurile 4X4 nu fac față în zilele ploioase, iar locuitorii sunt sfătuiți să nu meargă cu mașina în astfel de zile fiindcă „strică drumul”.

Imaginile comparative ale celor două drumuri sunt grăitoare: pe de o parte avem drumul în lucru ce urmează să fie asfaltat pentru a deservi  moşia fostului primar, de partea cealaltă se vede drumul exclus de la reabilitare pe care circulă zecile de familii care trăiesc în Dumbrava de Sus.

Și încă ceva, un detaliu care ar putea să intereseze şi la Palatul Victoria: drumul în lucru ce duce la moşe figurează în actele Ocolului Silvic Brad ca fiind drum forestier, în timp ce la Primăria Ribiţa e trecut ca drum comunal, o controversă ce nu a fost soluţionată înainte de finanţare proiectului, astfel că litigiul se va tranşa în instanţă.