Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a decis că data alegerilor parlamentare este stabilită de Parlament şi nu de Guvern.
Hotărârea de guvern prin care a fost stabilită data alegerilor parlamentare pentru 6 decembrie, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă, îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, arată CCR în motivarea deciziei prin care au respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra actului normativ.
La finalul lunii septembrie, CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis şi a Guvernului asupra Legii.
Paragrafe din motivarea CCR
– Totuşi, având în vedere succesiunea derulării procedurilor constituţionale [termen de depunere a legii pentru exercitarea dreptului la sesizare a Curţii Constituţionale/ termen de promulgare şi sesizarea la limita termenului a Curţii Constituţionale/ procedura în faţa Curţii Constituţionale etc.], dacă intrarea în vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient înainte de momentul la care Guvernul este ţinut potrivit legii-cadru să emită hotărârea de stabilire a datei alegerilor, această hotărâre emisă fiind îşi încetează de drept efectele de la momentul intrării în vigoare legii care îi retrage, temporar [în privinţa alegerilor organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016], competenţa de a stabili data alegerilor. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate
– Cu privire la competenţa Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constată că aceasta este de nivel legal şi poate fi oricând eliminată prin lege sau, astfel cum s-a întâmplat în cazul de faţă, să se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege. Nu este o cerinţă constituţională ca Guvernul să fie cel care stabileşte data alegerilor, ci doar o opţiune politică a Parlamentului.
– Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor
Reacție de la Guvern
Hotărârea Guvernul pentru stabilirea datei alegerilor parlamentare este în vigoare, spune Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului, după ce Curtea Constituțională arată că își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a legii care prevede că Parlamentul decide data acestor alegeri.
„Hotărârea de Guvern este în vigoare în momentul de față și tot calendarul aferent organizării alegerilor pentru data de 6 decembrie. Am văzut și noi motivația, așa cum a fost publicată. Urmează să facem o analiză asupra acestui conținut și să decidem care sunt căile de urmat”, spune Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului.
Motivarea integrală a fost publicată pe ww.ccr.ro
Domnule de la ,,,COTIDIANU.,?DORU BUCSU.?TE DERANJEAZÃ COMENTARIUL MEU?DE NU ÎL M AI PUBLICI?AM O SATIFACTIE,CITESTEL S AU L AI CITIT,DACÃ NU.,DUCETIVÃ DRACU DE .OBIELELE SECURITÃTII.PUNCT.ROMÂNIA ESTE PIERDUTÃ DATORITÃ SI VOUÃ .,JURNALISTILOR DE ,DOI LEI.