Curtea Constituţională a României a publicat motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, după ce a declarat neconsituțional în integralitate protocolul din 2009 și parțial pe cel din 2016.
MOTIVAREA poate fi citită AICI!
„Curtea reţine că primul protocol analizat (2009), pe de o parte, se opune şi contracarează politica legislativă a Parlamentului, contrar art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, a pus instanţele în situaţia de a valorifica acte procesuale/procedurale obţinute în baza protocolului şi nu a legii, contrar art. 124 din Constituţie, a afectat securitatea juridică a persoanei, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, şi creat riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi art. 26 din Constituţie, iar, pe de altă parte, a adăugat la prevederile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, prin redimensionarea rolului Ministerului Public/statutului procurorului în cadrul procesului penal. În schimb, cel de-al doilea protocol analizat (2016), prin art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi art. 9, a adăugat la prevederile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, prin redimensionarea rolului Ministerului Public/statutului procurorului în cadrul procesului penal. O asemenea conduită instituţională a Ministerului Public este contrară loialităţii constituţionale prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, favorizată fiind şi de exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii, prevăzută de art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituţie”, se precizează în motivare.
Legat de protocolul din 2016. Curtea constată că Serviciul Român de Informaţii pentru infracţiunile ce vizează securitatea naţională şi cele de terorism este organ de cercetare penală special, conform art.55 alin.(1) lit.c) şi alin.(5) şi (6) din Codul de procedură penală, astfel încât reglementarea unor atribuţii în sarcina acestuia în legătură cu derularea fazei de urmărire penală are un temei legal.
Conform Curții, protocolul din anul 2016 a fost încheiat legal, avându-se în vedere dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 și a prevederii legislative ce stabilește modalitatea de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și Ministerul Public.
Potrivit CCR, judecătorii și procurorii vor verifica, în cauzele în curs, administrarea legală a probelor. Cât despre deciziile definitive Curtea spune că norma a beneficiat de prezumția de constituționalitate.
Remarcați și faptul că în competența CCR nu esta stabilită competența analizei constituționalității actelor administrative și nici a hotărârilor CSAT , competența pronunțării despre legalitatea actelor administrative fiind atribuită instanțelor judecătorești ,așa cum constată și decizia referitoare la abuzul în serviciu 405 din 2016, că numai încălcarea legilor și a ordonanțelor guvernului ar putea fi considerate fapte de abuz în serviciu, deci CCR având competențe de a se pronunța desprea constituționalitatea legilor, ordonațelor guvernului , regulamentelor parlamentului, acordurilor și tratatelor internaționale înainte de semnarea lor, alte spețe sabilite de legea de organizare și funcționare a CCR ,? Deci, opinați că decizia CCR se situează în afara cadrului stabilit de lege pentru activitate CCR de a pronunța decizii despre constituționalitate sau neconstituționalitate, speța în care s-au pronunțat judecătorii CCR nefiind una propusă judecătorilor CCR de către instanțele judecătorești, referitor la sesizarea judecătorilor CCR despre constituționalitatea actelor normative ce ar stabili sau ar contribui la formularea, elaborarea unor acte administrative, regulamente instituționale, protocoale între instituții, etc. judecătorii CCR pronunțându-se despre acte administrative, regulamente instituționale altele decât cele ale parlamentului, protocoale între instituții , etc. despre a căror legalitate ar fi trebuit să se pronunțe instanțele judecătorești ce aveau și competența sesizării CCR despre eventualele excepții de neconstituționalitate a actelor normative ce au contribuit la formularea actelor administrative, regulamentelor instituționale , a protocoalelor între instituții, etc. ? ?
Domnu, fara suparare, daca matale sustii ca CCR e pesedist la faza asta, tte-am pierdut pe vecie din zona rationala. Recunoaste ca-i grav si las-o asa, ca mare lucru nu se mai poate face oricum. Au sodomizat tanti justitia pe care acum o caineaza.
Deci, ați zice că CCR s-a pronunțat într-o speță în care nu a fost în mod legal sesizată, ?
Motivând juridic decizia, opinați că lipsa de atribuție a judecătorilor CCR în decizia pronunțată este evidentă, ca și nelegalitatea sesizării CCR ?
Alo, „??????” esti Editat securista, mai nene.Protocoalele nu sunt acte administrative ci intelegeri oculte, deci secrete, incheiate in afara Legii Romane, prin care cosemnatarii au legiferat propriile proceduri de coercitie si teroare a cetatenilor, contrar legii penale si de procedura penala aprobate de Parlament. Iar, hotaririle CSAT, sunt secrete deci nu sunt opozabile erga omnes ci numai institutiilor si organelor membre CSAT, ca entitati juridice, deci nu pot opera,inlocui, modifica sau adaoga la legislatia penala si de procedura penala romana aplicabila cetatenilor romani, cum in mod criminal s-a procedat prin Protocoalele terorii si mortii. R-ati ai Draku’ de analfabeti, batuti in cap prosti si ai Draku’ care ati transformat propriile interpretari criminale, Editat in lege penala si de procedura penala. Editat
@ Văzuși bre ,,Alcibiade. Braila” că legea prevede și protocoale între instituții, secretizate sau nesecretizate, în funcție și de specificul activității instituțiilor , deci CCR ar fi putut critica legea care stabilește că protocoalele dintre instituții ar putea fi și secretizate ?
Catastrofal, ce au putut fata mintile acestor stalinisti vopsiti in filoeuropeni!! Daca se intampla asa ceva in Germania sau Franta, demisionau toti si se prabusea dracului statul. In Moldo Vlahia inca mai dezbatem la tv si n ziare, ca cum si de ce, pe fondul strident tziganesc asigurat de judecatorii daniletzi care evolueaza politic100%. Ce guvern e asta, ce face CSM ul, unde e parlamentul? Iar voi, presa, izolati i pe milogii astia, in frunte cu ciolosii, orbanii si iohanisii din rutina asta frauduloasa antinationala, sa i vada doar neamurile si sponsorii pe FB si youtube.
Apreciați că vârsta de pensionare din sistemul public ar trebui să fie obligatorie pentru toți „specialiști sistemului public”, altfel indivizii ajung să se considere „stăpânitori ai domeniilor”, „contribuind” la, sau provocând, „scleroză instituțională” ?
@ Remarcați și faptul că sunt și domenii în care, datorită condițiilor neprielnice, vârstele de pensionare sunt mai reduse, ?
Deci, prin minerit silicoza, era boală profesională, referitor la forme de „scleroză”?
Ăștia de la CCR zic despre efectele legii secretizării, protocoalele secrete, având cauze legile ce contribuiau la secretizarea protocoalelor , între unele instituții, deși ei au atribuții despre legi și ordonanțe, regulamente ale parlamentului, etc., și nu despre legalitatea protocoalelor, legalitatea fiind o chestiune de interesul justiției ? Totuși secretizarea protocoalelor s-ar fi făcut cu încălcarea legii, a politicilor legiuitorului, zice CCR în mod neconstituțional, ar constata judecătorii CCR ? Considerați că într-o astfel de „speță” judecătorii de la CCR ar avea și obligația legală, chiar și prin organizarea instituțională, de a sesiza despre latura penală a depășirii atribuțiilor stabilite prin lege, deci a abuzurilor, și pe cei abilitați de lege să cerceteze, așa cum dispun și instanțele judecătorești extinderea cercetărilor sau parchetul public ar trebui să țină cont de caracterul obligatoriu al deciziei CCR și să se sesizeze din oficiu pentru cercetări despre legalitatea protocoalelor ?
Bre ia cu apa si lasa-ne
https://www.youtube.com/watch?v=6l3owsZJRAs
https://www.youtube.com/watch?v=GtRxJDb3vlw
?
Alo, „??????”, mai baiatule, Protocoalele, sau mai nou, „Circularele si Ordinele” lui Kiovesi, sunt ilegale si criminale nu pentru ca sunt secrete ci pentru ca au adaogat la legea penala si de de procedura penala „conduite sau norme juridice proprii”, general obligatorii pentru cosemnatari, legiferand pur si simplu in locul Parlamentului. Mai apoi, CSAT nu adopta legi ci hotarari obligatorii numai pentru membrii sai, deci nu erga omnes, iar Procurorul General, Presedintii,CSM, ICCJ si Procurorul sef DNA, nu fac parte din CSAT. De aceea trebuie condamnat canalia basista. Daca nu va pricepeti nu mai incurcati si zapaciti lumea pe forum…?!
@ „Alcibiade. Braila” „constată” ,despre împărțirea atribuțiilor, CCR, CSM, ,CSAT, ÎCCJ, Procuror șef DNA, Parlament,Procuror General, Președinți, despre Protocoale, ,,Circularele și Ordinele”, Legi, Hotărâri, proceduri, „conduite sau norme juridice proprii” ? Opinați că ar mai putea face și alte completări la cele menționate ?