„Muzeul Naţional de Artă” al României anunţă redeschiderea integrală pentru public a “Muzeului Colecţiilor de Artă”, de pe Calea Victoriei, începând cu data de 4 iunie 2013, după un amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii şi după restaurarea unor importante piese din patrimoniul muzeal.
“Muzeul Colecţiilor de Artă” este găzduit în clădirea fostului “Palat Romanit”. Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anului 1812, este unul dintre reperele importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti. Finalizat de către vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al cărui nume îl poartă, palatul a fost supus de-a lungul timpului unor transformări masive, rămânând însă un martor al vieţii politice, sociale şi culturale a capitalei.
Inaugurat în 1978, ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, “Muzeul Colecţiilor de Artă” reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Din 1986 până în 2009, muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule (corpurile B şi C până în 2002, corpul A în perioada 2003-2009), iar la începutul anului 2009 muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.
În prezent, în urma unei solide reconstrucţii şi reamenajări, fostul “Palat Romanit” poate valorifica într-o viziune modernă patrimoniul muzeal pe care îl găzduieşte. Cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Expunerea lor ţine seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii, într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice.
Colectia Mircea si Artemiza Petrescu
“Muzeul Colecţiilor de Artă” are misiunea de a conserva, dar şi de a pune la dispoziţia publicului un fond reprezentativ pentru fenomenul artistic şi pentru colecţionismul din România, contribuind la formarea şi transferul de valori culturale şi morale. Reunirea în cadrul unei singure instituţii a unor donaţii de certă valoare are rolul de a evidenţia rolul colecţionarilor în viaţa cultural-artistică a ţării.
Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, o perioadă în care se conturează şi se impun renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra şi Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Béatrice şi Hrandt Avakian ş.a. Selecţia pieselor stă mărturie nu doar pentru gustul diferiţilor colecţionari, ci şi pentru mijloacele materiale de care dispuneau.
Camera Araba, colectia Marcu Beza
Atenţia multora dintre ei se orientează, în mod explicabil, spre valorile locale confirmate, clasicizate, precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, dar şi spre artiştii ajunşi la maturitate artistică: Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă.
Colecţionarii îşi îndreaptă atenţia şi spre lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă de provenienţă occidentală sau orientală. Anumite colecţii se remarcă prin tematica foarte clar definită (colecţia “Simu” – artă românească şi franceză, colecţia “Slătineanu” – artă populară, colecţia “Béatrice şi Hrandt Avakian” – artă decorativă şi orientală, colecţia “Marcu Beza” – arta Orientului Apropiat), în timp ce altele au un caracter monografic (colecţia “Iosif Iser”, colecţia “Corneliu Baba”, colecţia “Lucia Demetriade Bălăcescu”).
Programul de vizitare al muzeului este de sâmbătă până miercuri, orele 11.00-19.00 (în perioada mai – septembrie)/ 10.00-18.00 (în perioada octombrie – aprilie); joia şi vinerea – închis.
Colectia Corneliu Baba
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.